Comunicate de presă Comunicate de presă

Înapoi

Ministrul Ștefan Radu Oprea invitat la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină

Emisiunea "Serviciul de noapte" – RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI -14 august 2018

Realizator: Maria Țoghină 

Realizator: Bun regăsit, dragi prieteni ai "Serviciului de noapte". Vă propun, ca de obicei, la această oră o nouă ediție interactivă, în care vă invit încă de la început să ne sunați la numerele de telefon 021.312.10.54 sau 021.312.36.44. Discutăm în următoarele două ore despre ceea ce ar putea să fie motorul dezvoltării României pe termen mediu. În direct cu dvs, în studioul Radio România Actualități, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, domnul Ștefan-Radu Oprea. Bună seara și bine ați venit la "Serviciul de noapte"! 

Ștefan-Radu Oprea: Bună seara! Mulțumesc pentru invitație. 

 

Realizator: Pentru că am trecut deja de jumătatea anului, suntem aproape chiar de finalul verii, aș vrea să vă întreb dacă sunteți mulțumit de bilanțul primelor șase luni de mandat - iată, s-au făcut deja șapte. 

Ștefan-Radu Oprea: Da. Am avut bilanț al primelor șase luni de mandat. Rezultatele Ministerului Mediului de Afaceri, Comerțului și Antreprenoriatului sunt bune. Asta înseamnă că programele, care sunt instrumentele prin care politicile publice pe care acest minister le pune la dispoziția mediului de afaceri au funcționat bine. Programele sunt mai ușor de măsurat, de aceea mă refer la aceste programe. Politicile publice își fac efectul într-un timp mai îndelungat, însă vedeta, aș putea să spun, a Ministerului Mediului de Afaceri, ceea ce încercăm să facem pentru mediul de afaceri, ar fi, incontestabil, Start-Up Nation-ul, un program care se adresează la 10 mii de antreprenori anual. Anul trecut Start-Up Nation 2017, în cifre statistice, a însemnat peste 19 mii de cereri depuse, de aplicații depuse, dintre care au fost selectate 10 mii, iar apoi au fost încheiate 8.444 de contracte. La momentul bilanțului 5.840 de firme erau deja finanțate. Aveau acces la creditare. Visul antreprenorilor, acela de a-și întemeia propria afacere și a-și lua destinul în propriile mâini, deja este realitate pentru toți aceștia de care v-am spus.

 

Realizator: Ei primesc anual câte 200 de mii de lei? 

Ștefan-Radu Oprea: Nu, primesc o dată 200 de mii de lei. Este o alocație financiară nerambursabilă, Guvernul României dă acest grant, această alocație financiară pentru a debuta în afaceri. Acesta este rostul Start Up-ului, ideea de a îndrăzni, ideea de a încerca să-ți îndeplinești un vis și de a-ți asuma un risc, pentru că a fi antreprenor până la urmă înseamnă să îți asumi riscuri. 

 

Realizator: Sigur că este vorba despre a asuma riscuri și, pregătindu-mă pentru emisiune, am constatat că de-a lungul carierei dvs sunteți ceea ce s-ar putea numi un antreprenor, pentru că v-ați asumat riscuri și discutam că ați început exact ca orice antreprenor, de jos, pas cu pas, ați muncit, v-ați asumat riscuri și, din această perspectivă, cum priviți acum, din poziția de responsabil al acestui domeniu, ce sfat le-ați da celor care ne ascultă? 

Ștefan-Radu Oprea: Din punctul acesta de vedere, recunosc că sunt unul dintre cei vechi în economia de piață, în 1990 aveam deja în orașul meu natal, în Ploiești, a doua baracă la Gara de Sud... 

 

Realizator: Să spunem că pe atunci dvs aveați câți ani? 20 de ani... 

Ștefan-Radu Oprea: Pe atunci eram student anul I la facultate și... Așa s-a scris istorie atunci, în 1989 a fost revoluția și... 

 

Realizator: Erați în armată? 

Ștefan-Radu Oprea: Nu, fusesem în armată, eram student. Am făcut armata în 1988, la parașutiști în Buzău, și apoi student la Utilaj Petrolier, inginer electromecanic sunt de profesie.  

 

Realizator: Și v-a prins revoluția, după care baraca... 

Ștefan-Radu Oprea: După care am îndrăznit să intru în afaceri, atunci, sigur, un mic atelier de manufactură, era o mare modă să încarci brichete, pentru că nu existau atât de ușor nu le găseai pe piață și a fost o afacere de succes... 

 

Realizator: Deci ați identificat-o ușor, cam așa ar trebui să le vorbim tinerilor care ne ascultă acum. 

Ștefan-Radu Oprea: Totul pornește de la o idee. Dacă ai ideea și crezi în ea, o poți transforma într-o afacere foarte ușor. Acesta este și Start Up-ul. Aceasta este ideea de debut; de a avea o idee, de a crede în ceva să inovezi, să vii cu ceva în plus, pentru că a descoperi ceva complet nou este este puțin probabil astăzi. Și foarte mulți spun: « Dle, da, OK, cum ai reușit la un moment dat, pentru că totuși ai evoluat, ați reușit să ajungeți la un grup de firme care a avut la un moment dat aproape 500 de angajați ». Sigur că fiind ca și activitate principală în construcții, apoi am trecut prin diverse faze și foarte multe lucruri am încercat până să ajung să fac performanță într-un anumit domeniu. Ideea era că întotdeauna trebuie să inovezi și să aduci ceva nou, niște servicii, un pic de calitate către cei care îi consideri că sunt clienți. Spre exemplu, pentru că mă refeream la construcții, acolo am venit cu un produs care la momentul respectiv era un element de noutate, în sensul în care ofeream clienților hala industrială la cheie, proiectarea împreună cu execuția și atunci toate, să spunem, provocările pe care le aveau ei, problemele, erau în sarcina noastră nu a lor. Lucrul acesta a funcționat, bineînțeles că deja aveam experiență și știam ce să ne adresăm. Însă când debutezi lucrurile trebuie să fie simple și acest lucru ar trebui să îl ofere start-up. 

 

Realizator: Haideți să ne vorbiți despre această simplitudine a lucrurilor, pentru că în timp ce vorbeați mă gândeam când este mai ușor să îți asumi antreprenoriatul? Era mai simplu în urmă cu 28 de ani sau e mai simplu acum? 

Ștefan-Radu Oprea: Antreprenoriatul ți-l poți asuma oricând, nu este o chestiune de vârstă, e o treabă, este o chestiune legată de spirit. 

 

Realizator: Adică dvs spuneți că și acum, peste câteva zile voi împlini 47 de ani... 

Ștefan-Radu Oprea: Mulți înainte... 

 

Realizator: ...pot sa mă gândesc să întru în antreprenoriat?

Ștefan-Radu Oprea: De ce nu? Sigur că da. Și sunt exemple și povești de succes ale celor care au îndrăznit la un moment dat, au venit din...

 

Realizator: În a doua parte a emisiunii vom discuta depsre aceste povești de succes pentru că știu că vă preocupă aceste povești de succes. 

Ștefan-Radu Oprea: Da, este o realitate a României care nu este spusă. Și atunci noi trebuie să spunem cumva că această poveste de succes există și că ea este parte din viața noastră de zi cu zi. Fără antreprenorul de bună credință, fără cel care își plătește taxele și impozit, benevol, lună de lună, peste 90% dintre contributori sunt cei de bună credință. Despre ei am cam uitat să vorbim. Nu știu de ce, sau mă rog știu de ce și nu sunt de acord cu această idee, în care se spune că vestea bună nu este știre. Trebuie să învățăm să producem o știre și din poveste de succes. 

 

Realizator: Să știți că noi, la Radio România, de câțiva ani, ani buni aș spune, aproape un deceniu, ne-am asumat că și vestea bună este o știre și încercăm să promovăm poveștile românilor de succes în diverse modalități și iată și "Serviciul de noapte" face acest lucru ori de câte ori are astfel de povești de succes. Reamintesc numerele de telefon 0213121054 sau 0213123644. De asemenea, ne puteți trimite mesaje prin intermdiul sms la nr. 074888776 sau pe pagina de facebook "serviciul de noapte, maria țoghină". Ne puteți urmări în direct și pe facebook și pe siteul www.romaniaactualitati.ro. Revin: când era mai greu să pornești o afacere? Acum 28 de ani, când lumea se reașeza sau acum când lumea, spunem noi că din perspectiva economiei de piață, este așezată? 

Ștefan-Radu Oprea: Teoretic era mai ușor atunci pentru că oportunitățile erau foarte multe, lumea a fost într-o profundă schimbare și toată lumea a încercat să facă altceva sau marea majoritate încercau să facă altceva, părându-li-se că cel de lângă ei câștigă cumva mai bine sau sunt oportunități într-un alt domeniu. Și atunci au fost niște vremuri nebune, aș putea să le spun, în care încercările erau diverse. Unii au reușit, unii mai puțin, însă și din eșecuri ar trebui să învățăm și ar trebui să nu ne fie frică de acest lucru. Societățile sau țările în care acest fapt nu este condamnat, cum este de exemplu Israelul, au succes, au cel mai mare număr de start-up-uri pe cap de locuitor. Pentru că acolo a încerca, a îndrăzni este o virtute. Sunt țări care condamnă eșecul. Lucrul acesta - ar trebui să învățăm în România că, dacă ai încercat într-o afacere și ai fost de bună-credință și ai avut mai puțin noroc la un moment sau lucrurile nu s-au așezat așa cum ți-ai propus de prima dată în planul de afaceri, a doua oară ai mai multă experiență și s-ar putea să reușești. Si eu cred că este bine să învățăm din greșeli, să aflăm întotdeauna și să fim încrezători în noi și să pornim în afaceri chiar și cu a doua și cu a treia afacere.  

 

Realizator: Îl salutăm și noi pe ascultătorul nostru Cornel Vanc. Ne scrie, ne spune "bună noapte, Radio România Actualități!". Nu-l avem încă în direct, dar sperăm să ne sune ascultătorii și să intre în direct cu dvs. Sunteți în studio - ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, domnul Ștefan-Radu Oprea. Am vorbit despre Start-up Nation, despre programul care pare că vă este cel mai drag în acest moment, pentru că, într-un fel sau altul, vă regăsiți în această idee de antreprenoriat. V-aș întreba totuși: pentru următoarea perioadă, dincolo de acest program, ce vă propuneți, ce proiecte aveți în derulare?

Ștefan-Radu Oprea: În afara programelor de debut, sunt programele de scale-up, adică cele care se referă la firmele care deja sunt înființate și care au nevoie de finanțare în continuare. Viața unei firme nu se oprește la debut; ea trebuie să continue și trebuie să continue în condiții foarte bune. Există o perioadă în care accesul la finanțare este dificil pentru întreprinderile nou înființate, mai ales în primul an. Și atunci există microindustrializarea, un program pe care invit antreprenorii să-l acceseze, pentru că deja în data de 20 a acestei luni este pe site-ul nostru lansat și care înseamnă 450 de mii de lei, alocație financiară nerambursabilă pentru a îmbunătăți procesele tehnologice, 10% cofinanțare din partea antreprenorului, firma trebuie să fie înființată de un an de zile, deci să aibă bilanț închis pe un an cel puțin și să aibă taxele plătite la zi și, sigur, să se înscrie în codurile de producție pe an, care sunt afișate. Alt program care vine în sprijinul celor care sunt în zona de servicii și vin să sprijine creșterea capacității comerciale și de acces la piață, de îmbunătățire a serviciilor acestea de către antreprenori sau pentru antreprenori 250.000 de RON alocație financiară nerambursabilă, 10% cofinanțare, aceleași condiții, firma înființată, un an de zile bilanț contabil și desigur să aibă taxele plătite către stat. Sunt programe care deja au început. Alt program care este lansat pentru toamna acestui an se referă la târguri și meșteșugari, va fi anul acesta - pentru că ne aflăm în anul Centenar și trebuie să-l marcăm și noi ca minister, la Muzeul Satului, este un târg care deja are tradiție și care vine să dea o mână de ajutor semnificativă către cei care încă sunt prezenți în tradițiile românești, în meșteșuguri și artizanat. Sper ca în fiecare an să fie unul dintre târgurile foarte bune și cu atât mai mult la Muzeul Satului cred că este cea mai bună alegere pe care am putut să o facem într-un an al Centenarului, plin de semnificații. 

 

Realizator: Așa este. Îl salutăm pe domnul Gabriel Ursescu, pe doamna Ionela Rotaru, care ne ascultă din Austria și revin la domnul Gabriel Ursescu ne scrie pe Facebook și întreabă ce facilități aveți pentru cei din diaspora care vor să investească în proiecte de mediu, gen reciclare, fabrici de mase plastice și mai întreabă când va fi lăsată Roșia Montana în pace și când vor fi scoase din activitate firmele de prospecțiuni și extragere pentru gaze de șist. 

Ștefan-Radu Oprea: Sunt programe pe care le punem la dispoziție investitorilor și cred că cel mai important program în acest moment este cel referitor la schema de ajutor de stat. Am coborât limita proiectelor de la 10 milioane de euro la 3 milioane de euro, astfel încâ capitalul sau și capitalul românesc să aibă acces ușor la aceste programe. Sigur că aici vorbim de investițiile cu un anumit nivel, deci peste 3 milioane de euro și schema de ajutor de stat a fost anul acesta discutată foarte serios cu mediul de afaceri și are în componența ghidului recomandările pe care le-am primit din partea mediului de afaceri și aș spune că deja transformarea importantă este o dată desigur scăderea limitei de investiție de la 10 milioane la 3 milioane de euro, în același timp este un proces continuu. Înainte era o perioadă limitată, 30 de zile și atunci trebuia să știi din timp, să fii pregătit, să ai acces la informație. Astăzi este o schemă continuă, în care, dacă depui cererea la Ministerul Finanțelor - pentru că ei gestionează această schemă de ajutor de stat - în momentul în care ai primit acordul formal, acordul de principiu, deja poți să începi să investești - o altă cerință a mediului de afaceri. Înainte aveam o perioadă de aproape șase luni până se încheia contractul și deciziile astea se iau destul de dificil în boardurile de conducere, în consiliile de administrație ale companiilor, dar apoi acționarii în general nu mai au răbdare. Decid greu, dar când au decis vor ca lucrurile să se întâmple mâine, să se întâmple foarte repede și atunci ideea de a putea să începi un anumit proiect fără să mai ai alte condiționalități eu cred că este o chestiune foarte bună. Toate dorințele mediului de afaceri cu care, repet, suntem într-un dialog activ, într-un dialog constant, într-un dialog foarte solid se regăsesc în aceste prevederi, norme, ghiduri ș.a.m.d. pentru că scultăm vocea celor care sunt astăzi în organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri. Demult am fost și eu unul dintre cei care eram într-o organizație patronală și pot să resimt frustrarea pe care o are cel căruia i se pare că nu este ascultat de către o autoritate a statului român și lucrul acesta astăzi în mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat nu se întâmplă. Vocea mediului de afaceri și a antreprenorilor este ascultată cu mare atenție și cu atât mai mult se regăsesc în norme, legi, ghiduri, ordonanțe... 

 

Realizator: Era exact ceea ce voiam să vă întreb. E ascultată, dar se fac auzite doleanțele lor, adică se respectă în acțiunile dvs? 

Ștefan-Radu Oprea: Da. Un exemplu l-am dat mai devreme referitor la schema de ajutor de stat. Nu este unic. Sunt foarte multe prevederi. Mai am un exemplu rapid. Știți că toate firmele care aveau cifre de afaceri până într-un milion de euro plăteau la un moment dat impozit pe cifră de afaceri. Sigur că are foarte multe avantaje și simplifică foarte mult această formă de plată a impozitului pe profit tot ce înseamnă birocrație în interiorul unei firme, dar pentru unele dintre afaceri lucrul acesta nu era bun și atunci astăzi pot opta. Opțiunea, mi se pare foarte important, să fii informat și în cunoștință de cauză să ai acest drept de a opta și pot plăti impozitul fie pe cifră de afaceri, fie pe profit. Deci opțiunea aparține antreprenorului. El știe cel mai bine cum îi este lui bine și afacerii lui și locurilor de muncă pe care le generează. 

 

Realizator: Este foarte important acest lucru. Dl Jurj Gheorghe din Călan, județul Hunedoara, vă întreabă pe ce site ar putea găsi informații oficiale despre programul Start-Up Nation. 

Ștefan-Radu Oprea: Pe aippimm.ro este site-ul unde sunt afișate toate aceste programe ale noastre sau www.imm.gov.ro și de aici intră și în celălalt site. 

 

Realizator: O să vă invit să vă puneți căștile, pentru că avem un ascultător care ne-a sunat. Este vorba de dl George Simion din București. Bună seara.

George Simion: Bună seara. Două întrebări pentru dl ministru pe care îl felicit pentru coerența de până acum și pentru activitate. Am două prietene care au câștigat fonduri în Start-Up Nation în primul an de lansare. Procedura a fost destul de birocratică. Nici acum nu au reușit să-și ia banii pentru chirii și pentru unele servicii. Ce se va îmbunătăți în programul ăsta pe zona de debirocratizare? Și a doua întrebare: ce putem face pe modelul UE care impune în proiectele europene să se achiziționeze produse din interiorul UE, ce putem pune ca și condiții pentru a încuraja industria din România ca achizițiile făcute prin programul Start-Up Nation să fie din România?

Ștefan-Radu Oprea: Mulțumesc mult pentru întrebare. Sigur că Start-Up Nation fiind un program care a debutat în 2017 trebuie să învățăm din el pentru că și consultanții, și beneficiarii, și noi în cadrul ministerului trebuie să tragem neapărat niște concluzii. Vorbim despre simplificare. A fost una dintre temele de care m-am ocupat într-un mod deosebit, aș putea să spun, din sfârșitul lui ianuarie atunci când am intrat în minister, și astăzi avem un ghid de bune practici, un ghid care vine să aducă acel tratament unitar pentru toți aplicanții, la oricare ghișeu al băncilor partenere în toată țara, cât și la ghișeul agențiilor regionale. Ideea de a trata la fel oricare aplicant cred că este esențială pentru a avea o transparență și pentru a putea să cunoaștem procesul și pentru a opta în cunoștință de cauză dacă mergem la agenția regională sau dacă alegem un credit punte, printr-una din băncile partenere. Sigur că și ele sunt diferite. În acest ghid vom găsi oferta fiecărei bănci, pentru că fiecare trebuie să-și aducă propriul adaos valoric superior, un punct pentru fiecare dintre propria valoare pe care vor să o aducă serviciilor prestate către dvs, către aplicanții Start-Up Nation. Au fost anumite teme la început legate de fondul de garantare-contragarantare - de aici și niște întârzieri, lucruri care au fost rezolvate rapid în martie, deja în sfarșitul lunii martie nu mai exista coada de așteptare la fondul de garantare-contragarantare, pentru că au fost alocate resurse suplimentare de către aceste instituții. Le mulțumesc încă o dată că au înțeles nevoia de a ne mișca foarte repede în Start-Up Nation și, în același timp, am reușit ca acel CAF, certificat fiscal, să nu mai fie solicitat de fiecare dată. Se ajunseseră și la cazuri în care au avut nevoie de patru astfel de certificate, ceea ce însemna un efort birocratic inutil și pentru dvs, cei care aplicați Start-Up Nation și pentru cei care sunt de partea cealaltă a ghișeului. Simplificarea va fi semnificativă, inclusiv în procedurile de achiziție, inclusiv în planul de afaceri, se cereau proiecții financiare și cred că pentru un debut, pentru prima dată, ideea de a avea proiecții financiare precise pentru următorii doi, trei ani de zile este prea mult. 

 

Realizator: E nerealistă.

Ștefan-Radu Oprea: Este nerealistă. Un plan de afaceri, un buget de venituri și cheltuieli este ceea ce într-adevăr arată că îți cunoști domeniul în care vrei să faci afaceri și că ești pregătit să răspunzi la întrebările normale, care sunt costurile cu salariile, care sunt costurile cu chiriile ș.a.m.d. Dar de aici până la a veni cu o acuratețe extraordinară, când tu ești la debut, nu ai încă contabil, nu ai încă o experiență într-un anumit domeniu, este mult prea mult. De aceea, Start-Up Nation 2018 va fi mult, mult, mult mai simplu. 

 

Realizator: Este într-adevăr important să discutăm despre simplificare, pentru că pentru un antreprenor chiar dacă are un proiect, chiar dacă el crede în acest proiect, chiar dacă dorește să-și împlinească visul sunt ezitări, sunt emoții de început și câteodată ai sentimentul că ești singur și că nu știi de unde s-o apuci. Dacă ar fi să le dați un sfat celor care ne ascultă și se gândesc să pornească pe acest drum al antreprenoriatului ce sfat le-ați da? Cine să fie mâna stângă și cine să fie mâna dreaptă? Pentru că bănuiesc că de unul singur e destul de greu. 

Ștefan-Radu Oprea: Să se bazeze un primul rând pe dorința, entuziasmul și hotărârea lor, pentru că antreprenorul, managerul are într-adevăr un rol determinant, mai ales într-o afacere mică... 

 

Realizator: El este liderul. 

Ștefan-Radu Oprea: ... la început de foarte multe ori este « omul orchestră » în acea afacere și poate să fie cel care introduce managementul schimbării, să fie acel impuls în a aduce acel ceva nou pentru afacere respectivă. Trebuie să-și dorească, să aibă încredere în el, pentru că încrederea este elementul principal care determină, până la urmă, afacerea. Încrederea în forțele proprii, încrederea pe care poate s-o dea partenerilor de afaceri, furnizorilor și bineînțeles clienților pe care îi va avea. Fără acest element comun, fără încredere, nu putem vorbi niciodată de afaceri. Nu vorbim de afaceri, nu vorbim de profit - acesta este spiritul antreprenorial. Mai erau două teme la care nu am răspuns. A fost o întrebare referitoare la ceea ce putem face pentru cei care astăzi sunt în dispora. Start-Up Nation este și pentru ei. De ce spun acest lucru? Pentru că dacă am învățat o meserie, dacă am învățat să facem un lucru bun, dacă avem o idee de afaceri pe care putem să o facem și noi astăzi pentru că avem această experiență, lucrăm bine și lucrăm de mulți ani în țări diverse. Poți să vii în România, să îți faci o firmă și să aplici un Start Up Nation. Start Up Nation este și pentru cei din diaspora. În afara acestui program, există un Start Up Diaspora, care se adresează celor care vor să râmână în continuare în diaspora, dar să aibă în același timp o afacere și în România. Sigur că ideea de a deveni acționar permite să ai un administrator în România care să se ocupe de afacere, dar la debut. Rolul tău ca antreprenor este foarte important, și atunci sigur că nevoia de a fi prezent pe tot timpul zilei în a-ți conduce propria ta afacere este extrem de importantă. Însă cei din diaspora, nu știu, dau un exemplu, am învățat să facem pizza foarte bună la Roma. De ce să nu o facem și în România? Start Up Nation este și pentru ei. 

 

Realizator: Foarte, cum să spun, foarte mobilizator mesajul dvs și sunt convinsă că ascultătorii din afara granițelor țării care știu că ne ascultă la această oră vor căuta informații despre acest program, pentru că sună foarte interesant ceea ce povestiți. Ar mai fi o chestiune de discutat, dar revenim după o scurtă pauză muzicală și o să vă întreb despre această mică chestiune care a apărut, așa, în discuție și de multe ori evităm să o abordăm. Este vorba despre garanțiile pe termen lung pe care le putem da antreprenorilor că lucrurile vor merge într-o direcție în care ei să-și poată dezvolta businessul.

 

Realizator: Am revenit în direct și rămăsesem să discutăm despre ce le oferim pe termen lung antreprenorilor. Garanțiile că lucrurile vor merge în direcția dorită. Pentru că ei își fac niște planuri de bussines, încearcă să le pună în aplicare, sunt motivați să depășească orice obstacol. Ce garanție au ei că nu se schimbă legislația, că totul nu se dă peste cap? 

Ștefan-Radu Oprea: Cea mai bună garanție cred că este dată de starea economiei de astăzi. Am avut o creștere de 7%, creștere economică, lucru care este dovedit pentru că a fost măsurată. Noi de obicei vorbim despre buget, despre prognoză, despre felul în care credem că vor evolua lucrurile, cei 7% sunt deja dovediți. Asta înseamnă că piața din România se lărgește, se mărește și atunci este loc pentru multe afaceri noi, pentru că într-o piață care este dinamică, într-o piață care va avea creștere și anul acesta și anul viitor lucrurile pot să fie doar foarte bune pentru antreprenori. În același timp există dorința de a schimba acest raport stat-antreprenor și de a schimba această mentalitate, această paradigmă. Prevenire.gov.ro este un site pe care Ministerul Mediului de Afaceri îl gestionează, în folosul antreprenorilor. Este un lucru pe care trebuie să nu îl uite ca atunci când un reprezentant al statului român care vine în control la societatea lor comercială sunt peste 400 de articole din 70 de legi în care ei trebuie să prevină... 

 

Realizator: Care trebuie respectate și care au obligații... 

Ștefan-Radu Oprea: Toate legile trebuie respectate însă prevenirea este foarte importantă. Vine să schimbe această mentalitate, nu suntem în control, doar pentru a da o amendă. Suntem în control pentru a îndruma. Este cu totul și cu totul altă abordare. Și atunci pentru 400 de articole din 70 de legi, pentru că ar fi foarte complicat să ne imaginăm că putem învăța pe de rost și că știm exact care sunt domeniile în care Legea prevenției acționează găsiți, oricare antreprenor găsește siteul www.prevenire.gov.ro toate informațiile necesare astfel încât atunci când un reprezentant al statului vine în control întâi să prevină, să îl îndrume, un plan de conformare cu durată de 90 de zile și de abia apoi, dacă nu dorim, nu ne conformăm într-un mod vădit va veni amenda. Este ultima măsură, mult mai important este prevenirea, din punctul meu de vedere. Această schimbare de mentalitate este cea care pe termen lung mie îmi dă încredere că mediul de afaceri din România va fi din ce în ce mai prietenos.  

 

Realizator: Și acest lucru cred că este relevant pentru un antreprenor, pentru că un mediu de afaceri prietenos îi să încredere în decizia de a o lua pe acest drum, pentru că până la urmă statutul de angajat este câteodată mut mai confortabil. Am prieteni antreprenori care au multe bătăi de cap și cred că nu este ușor.      

Ștefan-Radu Oprea: Nu este foarte ușoară viața antreprenorului, dar nu este...sunt foarte multe satisfacții și cred că în viață... avem în "Declarația de independență" acel "în căutarea fericirii". Ce înseamnă "căutarea fericirii"? Din punctul meu de vedere este să faci ceea ce într-adevăr în fiecare zi lucrul acela cu plăcere. Cred că ideea de a fi antreprenor îți oferă această fericire, pentru că poți să realizezi ceea ce îți place. Și nu este o părere personală, am experimentat-o, știu cum este, însă încercăm să scriem împreună povestea și să spunem împreună povestea de succes "Start-up nation" și povestea de succes a antreprenorului din România. Am cunoscut oameni care au început, au debutat acum, în acest program în "Start-up nation" și ei, care au atâta energie, pozitivă, și știu să o transmită și știu să își spună povestea lor de succes, încât de încarci de această voioșie a lor imediat și îți dai seama că orice efort merită  să îl faci în continuare și de aceea țin neapărat ca lucrurile acestea să fie cunoscute de cât mai multă lume pentru a putea să învățăm din exemplele de bună practică, din experiențele bune pe care le au și să vedem că domeniile sunt atât de variate și doar ideea și încrederea este tot ceea ce ai nevoie pentru a debuta în afaceri. 

 

Realizator: Și iată că acum și sprijin din partea statului. Avem un telefon în direct. O salutăm pe doamna Maria Mârza din Constanța. Bună seara.

Maria Mârza: Bună seara. Cu respect pentru domnul ministru și pentru toți ascultătorii dvs. Sunt o firmă mai specială, cu profil cercetare-dezvoltare, activitate principală, un IMM și întreb dacă firmele cu acest profil pot intra sub sfera dvs. de activitate. 

Ștefan-Radu Oprea: Răspunsul este da, pentru că domeniile pe care astăzi le finanțăm cu prioritate prin start-up nation sunt cele care vin, sunt în zona producției, industriile creative, unde pot intra cercetarea, dezvoltarea și zona IT. În același timp, avem și alte programe pe care le-am deschis pentru cei care lucrează astăzi în cercetare-dezvoltare și despre care nu am vorbit în această seară și sunt cele care încurajează firmele românești să iasă din zona de confort, adică din piața românească și să meargă către alte piețe, în special cele care odinioară ne erau tradiționale, cum ar fi piețele din Asia, Orient sau zona Magreb. Vorbesc aici despre târguri și expoziții care sunt organizate de către Consiliul de export prin asociațiile patronale sectoriale și în același timp și finanțate de către Ministerul Mediului de Afaceri și despre internaționalizare, un program pe care îl lansăm într-un timp foarte scurt, în săptămâna viitoare va deveni funcțional pentru că deja a fost publicat în Monitorul Oficial, au fost publicat normele și care vin să se adreseze firmelor care doresc să participe la târguri și expoziții în nume propriu de această dată, pe brand propriu, pentru târgurile și expozițiile de care vorbeam mai înainte - este vorba de brand de țară și atunci și firmele din zona aceasta de cercetare-dezvoltare, de anul acesta pot participa la programul internaționalizare, înseamnă 5.000 de euro alocație financiară nerambursabilă, sumă forfetară atunci când dorim să participăm la un astfel de târg. Este un lucru care poate să dea deschidere pentru cei care lucrează în cercetare-dezvoltare, astfel încât produsele pe care le omologați dvs., pe care le patentați să poată să fie prezente pe alte piețe. 

 

Maria Mârza: Pot pune întrebarea, partea a doua a întrebării? 

 

Realizator: Vă rog! 

Maria Mârza: Eu sunt în următoarea situație. Vin la legislația națională și vreau să fac conexiune cu dvs. Eu am ieșit în Europa pe banii mei, am fost la două conferințe europene de energie de la Barcelona și de la Amsterdam, oamenii au fost foarte interesați de ceea ce fac eu, dar în țară am următoarele dificultăți și aici revin iar la suportul financiar. Dificultate: depun documentația pentru brevet de invenție la OSIM. OSIM îmi face analiza zece ani și pe urmă spune - că, între timp, legile țării au evoluat- următorul lucru: deoarece analizele nu sunt făcute de către laboratoare acreditate, noi nu recunoaștem. Și nu mi se acordă brevetul de invenție. Bun. Pe de altă parte, la UE, zece state sunt interesate de ceea ce lucrăm noi. Deci aș avea nevoie ca să pot scoate din nou, depun documentație pentru brevet, nu numai suportul pentru taxe, ci ca să plătesc laboratoare acreditate care să-mi facă analizele, buletinele de analiză să mi le dea cu apostila de laborator acreditat pentru tipurile de analize care le cer, plus am nevoie de teste și iarăși laboratoare acreditate. Merg pe linia cosmetică, niște produse foarte noi, ultramoderne. Deci dacă depun o documentație pe linia aceasta a brevetului de invenții ca să scot... de fapt chiar două sunt, voi avea suport pentru a-mi plăti aceste laboratoare acreditate? 

 

Realizator: Mulțumim mult. 

Ștefan-Radu Oprea: OSIM-ul nu este în gestionarea directă a Ministerului Mediului de Afaceri. Este sub autoritatea Ministerului Economiei. Într-adevăr, din discuțiile pe care le-am avut cu mediul de afaceri rezultă că la noi brevetarea invențiilor se desfășoară într-un mod greoi în comparație cu alte state europene, de aceea și protecția mărcii este mult mai puțin solidă în comparație cu alte state membre și atunci sunt destui antreprenori care aleg să-și protejeze o marcă în alte părți ale lumii, în alte părți ale Globului. 

 

Realizator: Și ați discutat cu colegul de la Ministerul Economiei?

Ștefan-Radu Oprea: Este un lucru pe care dorim să-l discutăm. Deja avem mai multe grupuri de lucru pe diverse teme în care suntem parteneri cu Ministerul Economiei și cu alte ministere interesate. De asemenea și Ministerul Cercetării are programe prin care ajută pe cei care se află în partea aceasta, în zona aceasta a cercetării-dezvoltării prin diverse proiecte lansate unde pot aplica și pot căpăta finanțare. Deci sfatul meu ar fi să meargă pe proiectele și să cunoască programele pe care Ministerul Cercetării le pune la dispoziția antreprenorilor din această parte. Ceea ce putem să facem noi este ca atunci când dorește să participe la conferințe internaționale să participe la acest program și dumneai la internaționalizare. Poate fi unul dintre aplicanții care atunci când participă primesc 5.000 de euro pentru participarea... 

 

Realizator: Nerambursabili. 

Ștefan-Radu Oprea:... nerambursabili, pentru participarea la un târg, o expoziție. Lucrurile se vor desfășura extrem de simplu de această dată. Intenția de participare trimisă electronic, completat formularul respectiv. În momentul în care, transparent, pe site-ul ministerului ordinea celor care îndeplinesc punctajul va fi cunoscută de către toată lumea, vor primi această aprobare formală, participă la târgul sau conferința respectivă, fac dovada că au fost acolo împreună cu un raport de activitate, pentru că trebuie să facem și noi analize să vedem dacă atingem parametrii pe care i-am prognozat pentru acest program și apoi vor primi finanțarea imediat în baza acestei dovezi că au participat la conferința sau târgul respectiv și a raportului pe care urmează să îl trimită. Deci, cred că lucrurile se întâmplă foarte simplu. Pot să fie toate în mod on-line, electronic, digital ș.a.m.d. Ideea de a limita contactul dintre funcționarul public din minister sau dintre reprezentanții noștri și beneficiar este prezentă în acest program internaționalizare și cred că transparența aceasta face bine mediului de afaceri cu certitudine. 

 

Realizator: Și ministerului face bine. (...) Îl salutăm acum pe domnul Claudiu Dimulescu, din județul Bacău. Bună seara.

Claudiu Dimulescu: Bună seara și bine v-am găsit. Am și eu o întrebare către domnul ministru. Sunt un tânăr care împlinesc 38 de ani anul acesta. 

Realizator: Mulți înainte! 

 

Claudiu Dimulescu: Așa, m-ar interesa dacă pot beneficia de acest proiect. Menționez că am o plantație de mur, undeva la 300 și ceva de fire. Am vrut să fac ceva familial și m-ar interesa dacă aș putea să accesez și eu aceste fonduri. Precizez că nu am teren agricol, dacă cu banii aceștia se poate achiziționa /vreun/ utilaj, teren. 

Ștefan-Radu Oprea: În măsura în care activitatea dvs ca și cod CAEN va fi una care poate să aibă un punctaj între 90 și 100 de puncte, cu certitudine în Start-Up Nation 2018 aveți șansa de a finanța pe unul dintre domeniile producție, IT, industrii creative. Dacă mergeți pe ideea de producție, și înțeleg că puteți să achiziționați utilaje în ideea de a avea producție, nu văd de ce să nu îndrăzniți să aplicați în Start-Up Nation 2018. 200 de mii de ron pot fi bani pe care dvs să îi obțineți neramburasili. Deci, îi primiți și nu trebuie să-i mai dați înapoi.

 

Claudiu Dimulescu: Am înțeles. În zona noastră, eu sunt din zona Onești, Mănăstirea Casin, nu există nicio plantație de muri și mă doare, așa, sufletul totuși că eu muncesc, merg la piață îl dau cu cinci, șase lei și cel care îl ia de la mine îl dă cu 20 și ceva de lei. Aș vrea să plec eu cu afacerea mea proprie, să fac o minifăbricuță de compoturi, dulcețuri, un frigider pentru păstrarea fructelor pentru o perioadă mai lungă. 

Ștefan-Radu Oprea: Exact aceasta era și ideea pe care vreau să v-o lansez și eu, aceea de a aduce valoare adăugată muncii dvs, nu de a rămâne doar la a vinde murele, ci de a face o fabrică, și văd că dvs deja aveți dorința aceasta. Da, este una dintre ideile care ar putea să funcționeze extrem de bine pe Start-Up Nation.

 

 Realizator: Știți ce m-ar bucura, dle ministru? Să ne reîntâlnim peste câteva luni sau peste un an și să ne sune ascultătorii care au îndrăznit și să ne spună « Da, eu am îndrăznit ascultând emisiunea de la RRA, cunoscând programele, am îndrăznit să îmi împlinesc visul! » Îi urăm dlui Claudiu Dimulescu mult succes, sperăm să reușească să își împlinească visul. O altă întrebare.

 Ștefan-Radu Oprea: Asta era în condiția în care dânsul are deja o firmă înființată, ar putea să funcționeze și pe celelalte programe, cum este micro industrializarea și aici poate să obțină alocație financiară nerambursabilă, 450 de mii de roni, însă ar trebui să aveți cel puțin 10% cofinanțare din partea dvs.  

 

Realizator: Mulțumim pentru precizare. Vă dorim succes, dle Claudiu Dimulescu. 

 

Ștefan-Radu Oprea: Deci rugămintea este să vizitați, ca să spun așa, site-ul nostru, al Ministerului Mediului de Afaceri, dați o simplă căutare pe oricare motor online, mediul de afaceri, intrați pe site-ul nostru și vedeți acolo toate progranmele pe care le punem la dispoziție, dacă aveți nevoie de lămuriri suplimentare există agenție regională la Iași, care are și zona dvs în directă gestiune sau oricând cu dragă inimă pe adresa mea de mail radu.oprea@imm.gov.ro și distribui către colegii mei care vă vor da sprijin și îndrumare imediat.  

 

Realizator: Mulțumim pentru aceste precizări. Mai avem un mesaj pe Facebook de la un ascultător, dl Octavian Dineș, vă întreabă dacă știți câte firme de transport au închis porțile în ultimii trei ani. 

Ștefan-Radu Oprea: Piața transporturilor în România este o piață dinamică, este o piață de 10 miliarde dacă nu mă înșel și sigur că sunt firme de transport care au închis porțile, dar sunt și firme de transport care s-au dezvoltat și piața transporturilor este o piață foarte dinamică. Ceea ce mă îngrijorează pe mine este noul pachet legislativ european, Directiva Mobilitate 1, care, dacă rămâne în forma în care a fost propusă de către Comisia Europeană, va afecta într-un mod foarte puternic toată industria de transport internațional din România, lucru pentru care m-am luptat în calitate de senator atunci când eram în Comisia de Afaceri Europene a Senatului și am fost raportor pe acest pachet transporturi, pe acest pachet mobilitate, astfel încât poziția României și poziția mediului de afaceri din România, a transportatorilor români, să fie foarte bine cunoscută la nivel european. Lucrul acesta se întâmplă. Pe perioada verii a anului trecut am fost prezent într-un grup de lucru la Ministerul Transporturilor în calitate de senator și cred că lucrurile evoluează sper eu în direcția bună, cel puțin poziția noastră a românilor este astăzi foarte binecunoscută la nivel european pe acest domeniu.  

 

Realizator: Dl Alin Pop ne întreabă dacă pe componenta internaționalizare se poate aplica și cu servicii sau doar cu prezentarea de produse, de asemenea, completează spunând că se referă la servicii de promovare a tradițiilor în special și a mediului rural în general. Dacă da, o dată ce se aplică pe Start Up Nation 2018 se poate aplica și pe internaționalizare? 

Ștefan-Radu Oprea: Da, se poate aplica pentru că sunt ambele scheme de minimis și regula este să nu avem în doi ani de zile mai mult de 200 de mii de euro primiți pe scheme de ajutor de minimis, deci atunci poți aplica pe aceste programe. În măsura în care participă la târguri și expoziții internaționale de profil, da, sigur că poate participa sau poate aplica și la internaționalizare. 

 

Realizator: Mai avem mesaje de salut din partea unor ascultători din Italia. Sperăm că îi încurajează discuția, dialogul nostru și că poate se vor gândi să devină antreprenori și aici, în țară. Revenim la ceea ce spuneați mai devreme, și anume colaborarea cu reprezentanții mediului de afaceri. Aveți întâlniri periodice. Ce așteptări au oamenii de afaceri de la dvs atunci când dialogați cu ei? De ce se plâng? Ce își doresc? 

Ștefan-Radu Oprea: Sunt câteva teme importante care vin în atenția noastră de fiecare dată. Cred că principala problemă astăzi a antreprenorilor României este lipsa forței de muncă sau a devenit, din păcate, una dintre principalele probleme ale lor. Aici învățământul dual poate să fie unul dintre răspunsurile pe care guvernul României le aduce către antreprenorii din România în ideea de a pute să pregătim forța de muncă calificată de care avem nevoie. Deja este înființata o agenție la nivelul guvernului în secretariatul general care va veni să integreze partea aceasta de curiculă, de ceea ce producem, de ceea ce învățăm pe cei care astăzi sunt în învățământ dual. La nivelul țării sunt 100 de clase, însă cred că este prea puțin în comparație cu necesarul de forță de muncă de care are nevoie astăzi România. Sigur că învățământ dual este o parte a soluției, o altă parte a soluției a venit din faptul că astăzi contingentul este mărit, deci putem importa anumită forță de muncă cu anumite calificări, mai ales în domeniile unde este mare nevoie și mă refer aici la turism, pentru că este o lipsă foarte mare pe litoral și nu numai, dar în același timp și în construcții va fi o foarte mare nevoie de forță de muncă, pentru că marile șantiere cu certitudine vor porni, atâta timp cât simplificarea a mers mult mai departe la nivelul guvernului României și legile achizițiilor publice de care se plângeau de asemenea reprezentanții mediului de afaceri au fost simplificate foarte mul. 

 

Realizator: Revenim în direct cu invitatul ediției, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, domnul Ștefan-Radu Oprea, imediat după știrile orei 1:00.

Realizator: Este alături de noi ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, domnul Ștefan-Radu Oprea. Ne scria un ascultător prin sms și ne întreba dacă Programul Start Up Nation are limită de vârstă și dacă nu ai anii necesari pensionării, poți opta pentru acest program?

Ștefan-Radu Oprea: Nu are limite de vârstă. Orice antreprenor care debutează în afaceri este așteptat să aplice în Start Up Nation. Tinerețea este o stare de spirit și atunci debutul în afaceri poate să se întâmple absolut la orice vârstă.

 

Realizator: Domnul Marcel Pricop din Germania ne-a sunat și este în direct cu noi. Îl salutăm și îi spunem Bună dimineața, bună seara!

Marcel Pricop: Bună dimineața!

Realizator: Vă ascult, domnule Pricop.

Marcel Pricop: Am și eu o nelămurire. Ați spus mai înainte în legătură cu revenirea românilor plecați afară. Oferiți niște facilități celor care fac o investiție de un milion de dolari. Dar gândiți-vă că nu toți românii care suntem plecați afară putem beneficia de o sumă așa de consistentă. Care ar fi totuși o soluție ca să putem rezolva o afcere și cu bani mai puțini?

 

Realizator: Vă mulțumim mult de tot pentru întrebare. Era vorba de valoarea totală a programului, sau de banii pe care trebuie să-i aibă românul interesat?

Ștefan-Radu Oprea: Au fost două lucruri diferite. Am spus că Start Up Nation, ceea ce înseamnă 200 de mii de roni, aproximativ 44 de mii de euro sunt și pentru dumneavoastră, cei care sunteți în diaspora, care doriți să debutați în afaceri în România. Deci este un program la care puteți aplica și dumneavoastră. Statul român pune la dispoziție cu titlul gratuit acești bani, sigur, dumneavoastră venind cu o idee de afaceri fiind prezent și având două locuri de muncă pe o perioadă de cel puțin doi ani de zile. Sunt anumite condiții pe care le avem în acest program pe trei domenii importante: producție, industrii creative, IT. Și celelalte domenii pot să beneficieze...

 

Marcel Pricop: Domnule ministru, mă iertați că vă întrerup, dar dumneavoastră ați spus, unde să am vechime în România, eu am vechime afară...

Ștefan-Radu Oprea: Nu trebuie să aveți vechime. Ideea Start Up Nation este de a vă înființa o firmă nouă în România. Deci nu trebuie, este vorba de debut, este vorba de prima dată, nu trebuie să aveți vechime. Înființați o firmă în România și puteți aplica la programul Start Up Nation.

 

Marcel Pricop: Dacă nu este prima dată când înființez o firmă, am mai înființat două firme și la una dintre ele sunt și acuma datorii la statul româm lucrând afară.

Ștefan-Radu Oprea: Ideea este că puteți debuta în afaceri într-un alt domeniu și atunci dacă înființați o firmă pe un domeniu în care nu aveți activitate este de asemenea permis Start Up Nation. Cealaltă idee despre care am vorbit este schema de ajutor de stat care se referă la investițiile foarte mari. Dar acela este un alt domeniu.

 

Marcel Pricop: Nu, eu vreau să lucrez în domeniu...

 

Realizator: Îmi pare rău, s-a întrerupt legătura nu vă mai auzim.

Ștefan-Radu Oprea: Răspunsul era că da, poate debuta în afaceri în România, indiferent de vârstă. Condiția este să avem o firmă nou înființată, sau o firmă cu care am aplicat în Start Up Nation 2017, pentru că cei peste 19 mii care au depus în 2017 acea aplicație și nu au fost selectați, ar fi incorect fată de ei să nu fie selectați în continuare…

 

Realizator: ...participa la selecție…

Ștefan-Radu Oprea:...participa în continuare la selecție în 2018 și atunci, una din condiții este aceea de a avea o firmă nou înființată sau cea înființată pentru Start-Up Nation în 2017 și să nu ai actvitate, aceeași activitate într-o firmă care deja există. Dacă sunt, nu știu, a fost un ascultător mai devreme care spunea transportator, nu mai înființez încă o firmă de transport pentru a putea să cumpăr un camion sau un cap tractor sau o remorcă.

 

Realizator: Economia României are nevoie, mai ales, de stimularea productivității, atrăgea atenția zilele trecute guvernatorul BNR, adăugând că numai creșterea bazată  exclusiv pe consum generează importuri mai multe și inflație - spunea domnul Mugur Isărescu. Inflația a început să coboare, dar - mai adaugă domnul Isărescu - operatorii economici trebuie să se concentreze pe scăderea costurilor de producție, întrucât nu pot obține echilibrele necesare bazându-se doar pe cursul de schimb valutar. Sunt justificate obervațiile guvernatorului BNR?

Ștefan-Radu Oprea: Fiecare antreprenor are interesul ca productivitatea firmei pe care o conduce să fie cât mai mare și a celor care lucrează implicit în aceste sociectăți comerciale. Deci aici sigur că dorința fiecărui antreprenor este de a obține cât mai mult profit. Este logic să fie așa. Acesta este unul dintre motoarele economiei de piață.

 

Realizator: Dar se întâmplă așa în realitate?

Ștefan-Radu Oprea: În același timp, felul în care își gestionează fiecare antreprenor societatea ține și de felul în care este organizat și de cerințele pe care le are și de capacitatea lui de a se organiza. În același timp, ceea ce spune domnul Isărescu referitor la partea de consum, sunt niște cifre interesante astăzi în economie și inclusiv BNR a făcut publice acestea, deja deficitul, tendința între dezechilibrul în balanța economică între importuri și exporturi scade. Suntem în continuare, importăm mai mult decât exportăm, dar deja în comparație cu anul trecut și cu lunile trecute exportul crește mult mai repede și importul scade și atunci tendința aceasta este de a ajunge într-un timp, dacă se menține vom ajunge într-un timp relativ scurt la a avea o paletă comercială echilibrată. Aceasta este una dintre temele pe care le avem în vedere în Ministerul Mediului de Afaceri, Comerțului și Antreprenoriatului, partea de stimilare a exporturilor prin târguri și expoziții, prin internaționalizare și, de asemenea, partea de stimulare a investițiilor, pentru că Invest România, direcția care este gândită, astfel încât investitorul care intră în România să aibă toate răspunsurile la întrebările pe care le-ar putea furniza, care și le-ar putea pune, astfel încât să-și fundamenteze acea decizie importantă, inteligentă, spunem noi, singura posibilă de a investi în România. Și atunci încercăm să atragem investițiile în România astfel încât să producem local și să nu mai importăm atât de mult și, în același timp, să stimulăm cât mai mult prezența românească a companiilor românești pe piețele externe, cu atât mai mult cu cât piețele, unde eram odinioară prezenți, trebuie să fie din nou una din prioritățile noastre.

 

Realizator: Mă gândeam acum de unde forță de muncă, pentru că forța de muncă începe să devină o problemă în România, cu atât mai mult forța de muncă calificată?

Ștefan-Radu Oprea: Aici este un subiect unde de fiecare dată am avut discuții cu mediul de afaceri pentru că undeva erau mai multe cercetări de piață făcute despre nevoile pe care le au. Primul lucru era continuitatea businessului, predictibilitatea, și este firesc să fie așa, al doilea lucru era forța de muncă și al treilea lucru era dat de creșterea salarială și aici le-am spus întotdeauna că există o factură logică între aceste ultime două lucruri, pentru că nu poți avea forță de muncă calificată dacă nu o plătești corespunzător. Sigur că este un fenomen de care ne-am plâns foarte mulți în această țară, văzând că migrația creerelor, migrația forței de muncă - bun, unul dintre libertățile esențiale pe care le-am avut atunci când am intrat în Europa - pe lângă libertatea de circulație a capitalului, libertatea forței de muncă este una dintre cele patru libertăți fundamentale. Fenomenul acesta s-a întâmplat în România mai mult ca în alte părți și am constatat că foarte mulți dintre cei care aveau spirit antreprenorial, în sensul antreprenoruIui care își asumă riscuri, au fost cei care au plecat. Cum putem să rezolvăm această ecuație? Toți s-au plâns, puțini au făcut. "Prin programul de guvernare, prin mărirea salariilor" este acel răspuns pe care noi, partid, guvern, coaliție, am venit să dăm un răspuns acestei provocări. Și lucrurile funcționează! Dacă ne uităm la medici, vedem că lucrurile funcționează, vedem că peste 70% dintre cei pentru care toți am contribuit... - pentru că toți cei care lucrăm în România și ne plătim taxele și contribuțiile lună de lună contribuim și la formarea medicilor. Și atunci, o parte din serviciile sociale trebuie să se reîntoarcă către noi. Nevoia de a menține în țară forța de muncă calificată este foarte clară, și răspunsul firesc și logic cu care am venit noi este acela de a mări salariile în țară astfel încât să fim competitivi. Nu trebuie uitat însă că încă este o diferență, un raport... de patru ori mai mare este un salariu european față de salariul mediu din România. Deci, mai avem foarte mult loc în ceea ce privește competitivitatea, din acest punct de vedere.

 

Realizator: Avem un telefon în direct. Îi spunem bună seara domnului Octavian Dineș din București!

Octavian Dineș: Bună seara! Vă sun în calitate de patron al unei firme de transport înființate acum 27 de ani. Am lucrat și lucrez - încă mai am două camioane. Am ajuns în stadiul în care nu mai pot face față. Am vechimea pe care o am datorită faptului că m-a ocupat personal de această afacere. Și acum vreau să-i pun o întrebare domnului ministru: dacă știe, în ultimii trei ani, câte firme de transport și-au închis porțile. Știe faptul că lipsa de personal este foarte gravă? Este mare criză de șoferi în acest domeniu. Dânsul spunea că e vorba de faptul că nu au salariu corespunzător. Eu sunt de acord, dar și munca prestată de angajat trebuie să fie tot la nivel european. Se solicită salarii europene, dar muncă românească. Să-mi fie scuzată expresia, dar asta am constatat-o pe piele mea. Am avut un parc de camioane mediu. Am reușit să le vând tot datorită acestui fapt, iar acum - bine, nici vârsta nu-mi mai permite să mă ocup... Dar încă mai continuam, dacă nu intervenea această criză de personal. Și, pentru cunoștința dumnealui și pentru cunoștința celor care nu cunosc, cartea de vizită a unui administrator de firmă este vechimea oamenilor în firmă. Asta demonstrează seriozitatea firmei, seriozitatea celui care o conduce și modul cum reușește să dobândească bani pentru a avea de unde plăti angajații.

Din discuția purtată cu directorul ARR din București acum circa un an de zile, am fost informați că 40% dintre firmele de transport nu și-au mai obținut licențe. Or, cum spune dumnealui că mediul de afaceri a crescut?! Poate în alte domenii! Dar în domeniul transporturilor, care este o ramură de bază a economiei românești, cifra de afaceri sunt convins că a scăzut, însuși prin faptul că nu se mai achiziționează utilaje pentru acest domeniu - mă refer la camioane, ăsta este, până la urmă, utilajul principal. Nu se mai achiziționează, nu mai riscă nimeni să-și achiziționeze camioane în leasing. Este o mare gafă să... Și, din cunoștințele pe care le am, zeci de firme de transport care au luat camioane în leasing n-au reușit să le ducă la capăt.

 

Realizator: Vă mulțumim mult, domnule Dineș, pentru precizări. Iată o experiență extraordinară, o experiență de antreprenor.

Ștefan-Radu Oprea: Recunosc cinstit că rămăsesem...

Realizator: Și o ușoară amărăciune în ceea ce spunea, pentru că era mult adevăr.

Ștefan Radu Oprea: Rămăsesem așa, un pic pe gânduri, pentru că domnul Dineș a reușit să îmi trezească niște amintiri în perioada studenției, deci demult. Am experimentat și eu această meserie. Am avut o dubă transformată în tir și am circulat în regim tir..

 

Realizator: Erați angajat sau erați propriul dumnaevoastră angajat?

Ștefan-Radu Oprea: Eram patronul, admnistratorul acelei firme, dar în anumite momente, pentru că aveam contracte și pentru că nu aveam șofer sau tocmai rămăseseră fără carnet, cum se mai întâmplă, din nefericire, câteodată șoferilor, am făcut și eu această chestiune...

 

Realizator: Deci nu este un domeniu de care să fiți străin.

Ștefan-Radu Oprea: ... Conducând prin foarte multe vămi, pentru că Europa arăta altfel, și uităm lucrul acesta, că dacă doream să ajungem în Germania și aveam viză de tranzit de Austria treceam prin patru țări, dacă nu, prin cinci. Practic, lucrurile erau destul de..., se desfășurau foarte greu în acea perioadă și era o întreagă aventură să poți să faci transport internațional rutier în acea perioadă. Sigur că ideea este că îmi sunt cunoscute nevoile pe care le au cei din domeniul transporturtilor, deși nu am mai profesat în acest domeniu din perioada '93-'94, trebuie să recunosc, am rămas cumva conexat. Ceea ce spuneam eu este că m-am uitat pe cifre statistice și că piața transporturilor a crescut în România. Lucrul acesta înseamnă că se referă la toți transportatorii, indiferent de capital, da, deci poate să fie românesc și străin. Cei care activează astăzi în piața transporturilor din România sunt antreprenori care au reușit și care și-au dezvoltat flota prin servicii conexe. Sunt, însă, antreprenori care, într-adevăr, ca și domnul Dineș, au fost confruntați cu problemele legate de lipsa calificată a forței de muncă sau de posibilitatea de a ține în companii competitiv pentru prețurile pe care le primeau din piață. Lucrul acesta s-a întâmplat foarte dificil pentru firmele românești și, pentru că spuneam mai devreme despre pachetul "mobilitate", pot să spun că există țări în Uniunea Europeană care au reglementat un tarif minim, un cost minim de transport pe kilometru, undeva în jurul a 1,1 euro, aAcele state acuză transportatorii din România că nu doresc să plătească corect șoferii cu salariul minim din acea țără. Știți care este realitatea? Tot aceia care ne spun lucrul acesta încheie contracte cu transportatorii români cu 0,7-0,8 euro pe kilometru. Și atunci unde e corectitudinea? Noi am spus: măcar fiți cinstiți și încheiați contractele pe acel cost minim pe care dumneavoastră îl aveți reglementat în țara dumneavoastră.

 

Realizator: Revenim un pic la noua schemă de ajutor de stat care ar trebui să încurajeze investițiile firmelor românești. Concret, cum se accesează?

Ștefan-Radu Oprea: Pe site-ul Ministerului Finanțelor este publicat ghidul și lucrurile acolo sunt foarte explicite, clare, simplificate mult față de felul în care arăta schema de ajutor de stat. Celebra odonanță de urgență  807 va deveni funcțională luna aceasta și desigur că planul de afaceri se transmite către, și celelalte informații care sunt solicitate acolo se transmit către Minsterul Finanțelor. Depunerea cererii și data înregistrării devine lucrul important în desfășurarea procesului, aprobarea formală, într-un termen foarte scurt, în conformitate cu ghidul despre care vă vorbeam și care este afișat pe site-ul ministerului astăzi și apoi pot începe investiția respectivă fără nicio problemă, urmând ca statul român să, într-un timp care este, de asemenea, descris în ghid, în aplicație, să vină cu partea de ajutor de stat.

 

Realizator: Reindustrializarea este o variantă luată în calcul, pentru că după revoluție am schimbat un pic paradigma, am renunțat la marile fabrici, am renunțat să mai fim producători, am dispărut oarecum din zona de industrie și ne-am concentrat mai mult pe zona de servicii și comerț.

Ștefan-Radu Oprea: Sigur că reindustrializarea este un concept care apare în programul de guvernare și este un lucru la care ținem în mod deosebit, însă este un concept despre care astăzi se vorbește în toată Europa, nu este un lucru despre care să vorbim doar aici în România. Reindustrializarea înseamnă să întregim lanțul valoric în anumite domenii acolo unde astăzi...

 

Realizator: Deci nu o întoarcere la industrializarea pe care o cunoșteam când eram noi copii, adolescenți, ci un alt tip de reindustrializare.

Ștefan-Radu Oprea: Astăzi în Europa se vorbește foarte mult despre industrie 4.0, se vorbește despre noi tehnologii, se vorbește despre comerț electronic. Este un domeniu în care trebuie să fim prezenți și România trebuie să fie foarte prezentă. În IT excelăm. Avem astăzi, într-adedvăr IT-iști recunoscuți și sunt foarte multe firme care vin în România pentru capacitatea profesională a IT-iștilor noștri și faptul că reușim să-i facem să rămână în România este un lucru, cred eu, foarte important și foarte bun pentru noi. În același timp, pe anumite lanțuri valorice, și vorbeam cu diverse asociații patronale din diverse sectoare de activitate. Să dăm un exemplu, ca să înțelegem mai ușor. Eu sunt din Ploiești și în imediata vecinătate a Ploieștiului sunt câteva comune recunoscute pentru legumicultură; produc tomate, roșii foarte bune ș.a.m.d. Tot în jurul Ploieștiului există cele mai mari depozite logistice ale principalilor judecători în piața aceasta de supermarketului, hipermarketuri ș.a.m.d. și totuși, roșia produsă la 20 de kilometri mai departe nu este în standul magazinelor din România. De ce? Lipsește depozitul de legume-fructe și partea de prelucrare, pentru că întotdeauna pe lângă depozitul de legume-fructe trebuie să apară și fabrica de conserve sau astfel de asemenea lucruri. În programul de guvernare, prin Fondul suvern de dezvoltare gândeam că aceste lucruri vor trebui să devină posibile. Din păcate, astăzi Fondul suvern este încă întârziat, dar cu certitudine va fi depășit acest moment foarte repede, astfel încât în anumite domenii acest lanț valoric să poată să fie reîntregit, astfel încât produsul românesc, materia primă sau cerealele sau diversele lucruri pe care le producem astăzi în România să capete valoare adăugată și să nu mai exportăm lemn, cereale ș.a.m.d neprelucrate. Să exportăm cu valoarea adăugată.

 

Realizator: Credeți că la aproape 30 de ani de la revoluție statul a reînvățat să fie un bun administrator?

Ștefan-Radu Oprea: Atâta timp cât în anumite domenii de activitate am învățat să devenim din nou acționar majoritar, da, cred că statul a reușit să-și învețe lecția și statul este totuși reprezentat de anumiți oameni. Da, am reușit să învățăm această lecție și vreau să vă spun că eu am rămas foarte surprins. În dialogul cu mediul de afaceri atunci, când discutăm despre ceea ce trebuie făcut în România, oameni pe care îi cunosc cu vederi de dreapta, așa cum se exprimă ei în spațiul public, atunci când avem discuția corectă, onestă pe diverse teme în cadrul Ministerului Mediului de Afaceri, de foarte multe ori vin și spun 'statul trebuie să facă..; statul trebuie să...'. Domnilor, noi suntem social-democrați și ar trebui să avem acest discurs, dumneavoastră care erați foarte de dreapta, ce ne spuneți astăzi! Da, statul în România are o răspundere și o responsabilitate prin serviciile sociale pe care trebuie să le ofere în mod corect și egal tuturor cetățenilor. Și atunci, ideea de a putea avea reursa necesară, resursa financiară, astfel încât toate aceste servicii sociale pe care statul român trebuie să le aducă către cetățean și dacă această resursă financiară poate să fie dobândită printr-un management bun al statului român, de ce nu? Nu cred că o astfel de idee trebuie înlăturată doar pentru că simplu spunem: știm noi, dovedit sau nu, că statul este un manager mai slab. Nu întotdeauna se întâmplă lucrul acesta și avem exemple de bună practică, în care într-adevăr statul român este un bun manager.

 

Realizator: Mulțumim pentru precizări. O salutăm și pe doamna Rusu Tatiana, care pe Facebook ne scrie: "Apreciez programul Start-Up Nation. Este unul din cele mai accesibile programme ». De asemenea, domnul Haboțchi ne transmite felicitări pentru emisiune. Pentru moment vă propun să ascultăm puțină muzică și după aceea vom intra în direct cu doamna Olga Popescu din Fetești.

Realizator: Suntem acum în direct cu doamna Olga Popescu din Fetești. Bună dimineața!

 

Olga Popescu: Bună dimineața! Aș avea două întrebări pentru domnul ministru, dacă se poate. Mă refer la Start-up Nation, acest program care într-adevăr este un mare ajutor pentru tinerii antreprenori. Dar, din experiența anului trecut, au intrat la finanțare, în baza punctajelor obținute, cu preponderență activitățile de producție, o parte din IT și foarte puțin din industriile creative. Întrebarea mea era următoarea: dacă un antreprenor... - și nu toți tinerii au înclinații spre producție sau spre IT; mai sunt și cei care au pe prestări servicii sau pe comerț. Ei nu vor intra niciodată la finanțare datorită punctajului, care este mult mai mic decât cel de producție, care are maxim. Dacă se poate face ceva în sensul acesta. Adică, din fondul total care este repartizat pe anul acesta - de exemplu, la Start-up Nation, dăm jumate să stimulăm producția, sau 70% din fond îl alocăm pentru producție, dar haideți să dăm și celor care vor să facă prestări servicii, comerț... Sunt tineri și entuziaști și nu pot să acceseze. Adică mi se pare că nu li se acordă șanse egale tuturor. Lista CAEN-urilor este foarte lungă și prevede foarte multe activități acolo, numai că n-o să poată intra decât cei cu activitate de producție. Cel puțin anul trecut, după ghidul care a fost și după normele care s-au aplicat, n-au intrat la finanțare decât cei cu punctaje maxim și aproape de maxim - 100, 95 și 90 de puncte.

Realizator: Mulțumim mult pentru întrebare!

Olga Popescu: Voiam să mai întreb cam când se estimează a se lansa programul pentru 2018. Și vă mulțumesc mult de tot!

 

Realizator: Mulțumim!

Ștefan-Radu Oprea: Și eu vă mulțumesc pentru întrebări. Da, este adevărat, acestea trei au fost domeniile prioritare susținute de către Start-up Nation. Pot să vă spun că în producție sunt în jur de 5.000 de proiecte, industrii creative - 2.000 și ceva de proiecte finanțate, și pe IT vreo 500 și ceva de proiecte. Deci, cam aceasta a fost ordinea. De ce s-a întâmplat acest lucru? Pentru că am ales să dăm un impuls în economie și să dezvoltăm anumite domenii pe care noi le-am considerat prioritare - și nu numai noi. Există o strategie națională de competitivitate, prin care anumite domenii în care România ar putea să devină extrem de competitivită... cei care au produs acest studiu au spus că acelea sunt domeniile în care într-adevăr noi am putea să avem aceste avantaje, comparative cu celelalte state membre și cu celelalte țări. Și atunci, producția industriile creative și IT-ul vor rămâne în principiu și în acest an, în Start-up Nation 2018, ceea ce nu înseamnă că pe viitor, în Start-up Nation 2019 sau în Start-un Nation 2020, cei care activează sau care își doresc să deschidă afaceri în zona serviciilor nu vor putea să aibă prioritate, atâta timp cât analizele vor arăta că a da impuls în zona serviciilor poate să aducă un avantaj competitiv important în România. Aceasta este maniera și felul în care au fost alese aceste domenii prioritare, bazate pe o analiză foarte temeinică și corectă.

"Când va debuta Start-up Nation?" este o întrebare pe care o primesc foarte des, pentru că așteptarea este foarte mare - din partea beneficiarilor, din partea consultanților, din partea foarte multora care au căpătat încredere în Start-up Nation pentru că au văzut că povestea de succes există. Sunt foarte mulți furnizori care au încredere astăzi mult mai mare în program și care au înțeles că a da o anumită întârziere de plată de 45 de zile unui aplicant în Start-up Nation este un lucru perfect posibil pentru ei, întrucât statul român plătește și a plătit la timp, deci este un partener solid în domeniul de susținere a mediului de afaceri.

Ce se întâmplă astăzi? Suntem, împreună cu băncile partenere, în plin proces de a verifica cererile de plată și a efectua plățile cât mai repede posibil. Și atunci, mesajul meu către toți cei care au aplicat în Start-up Nation 2017 a fost acela de a venit cât mai repede la ghișeele băncilor sau la agențiile regionale, să depună cererea de plată, să poată primi finanțarea, pentru că banii îi așteaptă; banii sunt în conturile băncilor și ale agențiilor regionale. Deci, cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru ei, pentru că pot să-și îndeplinească visurile cât mai repede. În același timp, capacitatea administrativă, ca orice lucru în viață, este limitată și ea din motive evidente, de număr de oameni, de motive financiare. Dacă am da drumul astăzi la Start Up Nation 2018 cred că ar fi nefericiți și cei care au aplicat în 2017 și cei care vor urma să aplice...

 

Realizator: ...pentru că s-ar bloca.

Ștefan-Radu Oprea: S-ar bloca. Volumul ar fi atât de mare pentru un număr limitat. Însă, așa cum au evoluat lucrurile, pentru că iarăși s-a întâmplat un lucru inedit. Reprezentanții statului român i-au sunat pe aplicanții din 2017 îndrumându-i, consillindu-i cum să depună cererea de plată mai repede și într-adevăr numărul acestora a fost mai mare decât prognozasem inițial și atunci în toamnă vom lansa Start Up Nation 2018, așa cum am promis.

 

Realizator: Este o veste bună. Ne întreabă domnul Ion Baciu pe facebook, pe pagina emisiunii, transformarea digitală vă spune ceva?

Ștefan-Radu Oprea: Da, ne spune ceva și este o chestiune la care iarăși încercăm să venim cu programe care să stimuleze această transformare digitală și ideea de a pregăti antreprenorul român pentru industria 4.0 și pentru tot ceea ce înseamnă astăzi posibilități de a fi prezenți oriunde în lume. Eu spun că orice mică întreprindere din România astăzi poate să devină o micromultinațională în perspectiva ideii de a fi prezentă pe piețe terțe în diverse țări doar la un click distanță. Calculatorul astăzi ne ajută și comerțul electronic ne ajută să fim prezenți oriunde în lumea aceasta largă. Și atunci lucrăm împreună cu parteneri la programe pentru digitalizare. Deja Ministerul Comunicațiilor a lansat o nouă schemă pe partea aceasta de digitalizare. Și din câte știu eu schema este deja deschisă, deci pot fi aplicații. Și vom veni și noi cu programe din partea Ministrului Mediului de Afaceri, pentru că am plecat de la niște cifre simle care nu sunt neapărat în sprijinul ideii de performață în domeniul digital azi în România. Doar 27% dintre companiile românești mici și mijlocii au site-uri proprii. Ar fi primul pas sa ne facem cunoscuți, să putem explica ceea ce știm să comercializăm. O vorbă din bătrâni, știm că reclama este sufletul comerțului. Dacă nu ne facem cunoscuți, apăi cum să vindem? Și da, are dreptate, digitalizarea este viitor, am pornit deja un grup de lucru împreună cu parteneri din mediul de afaceri, din zona academică în care discutăm despre industriile din viitor, despre inteligența artificială și despre ceea ce credem noi că ar putea să fie avantaje competitive ale României dacă știm să ne uităm cu atenție în viitor și să vedem ceea ce este mai bun și pentru antreprenorul român.

 

Realizator: Avem un nou ascultător care ne-a sunat tocmai din județul Bihor, din Salonta. Îi spunem bună dimineața domnului Marius Nistor.

Marius Nistor: Bună dimineața. Aș dori să-l întreb pe domnul ministru cum vede domnia sa atragerea românilor din diaspora înapoi în România prin programul Start Up Nation în condițiile în care înființarea unei societăți în România, încă la ora actuală nu se poate face on-line. Mă gândesc la cum este Suedia, Norvegia, Spania, Italia. Ei ar trebui să renunțe la tot ce este acolo pentru a reveni în țară două luni de zile, patru luni de zile pentru a deveni eligibili pentru un asemenea program și cum se poate soluționa treaba asta?

 

Realizator: Mulțumim

Ștefan-Radu Oprea: Astăzi, serviciile pe care Registrul Comerțului le oferă sunt mult îmbunătățite. Să înființezi o firmă în România durează o zi. Cred că cel mai mult durează să depui capitalul social, adică să-ți deschizi un cont la o bancă și să îl depui. Deja sunt bănci în România care oferă aceste servicii online și atunci lucrurile sunt mult îmbunățite. Taxe nu se mai plătesc, deoarece la Registrul Comerțului, au fost taxele din acea celebră Lege privitoare la eliminarea a 102 taxe. Dacă ne aducem aminte de ea, o altă promisiune din programul de guvernare care a fost îndeplinită foarte repede. Deci, din punctul acesta de vedere, să înființezi o societate civilă în România este extrem de facil. Astăzi, sigur că lucrurile pot fi îmbunătățite în măsura în care digitalizarea devine o chestiune foarte prezentă, însă, am avut o experiență recentă, personală. Am avut treabă la Trezorerie. M-am dus, chiar dacă sunt ministru, la coadă, ca tot omul, pentru a vedea exact, o dată, pentru că așa este corect, și, al doilea lucru, cred că din când în când astfel de experiențe personale ne arată realitatea și putem să înțelegem mult mai ușor. Sigur, foarte multe hârtii, foarte multe dosare, lumea nefericită, pentru că lucrezi într-un astfel de mediu foarte birocratic, a durat, nu știu, o oră jumate, două, până când lucrurile au fost rezolvate. Întâmplător am fost apoi la cea mai digitalizată bancă din România, nu îi spun numele, dar așa este reclama, și credeam că lucrurile vor funcționa foarte ușor...

 

Realizator: Cinci minute.

Ștefan-Radu Oprea: ...Pentru că lucrurile ar fi trebuit să dureze mai puțin, fiind online. Tipul de formular de care aveam nevoie online nu era valabil, așa că a trebuit să găsesc una dintre puținele sucursale care mai aveau formularele pe hârtie și acolo am aflat că nu mi-am reactualizat datele, lucru care ar fi trebuit, de asemenea, să fie extrem de facil. Din nefericire, nu funcționa sistemul și atunci am regretat Trezoreria. Spun acest lucru, pentru că digitalizarea, din punctul meu de vedere, înseamnă responsabilitate.

 

Realizator: Are și ea vulnerabilități.

Ștefan-Radu Oprea: Da, pentru că are și ea vulnerabilități. Îmi aduceam aminte și vorbeam cu colegi de generație câte numere de telefon știam odată pe dinafară, când exista telefonul cu disc.

 

Realizator: Și eu mă gândesc.

Ștefan-Radu Oprea: Acum probabil că îmi mai aduc aminte câteva, din sute pe care le rețineam înainte. Devenim vulnerabili, pentru că nu, dacă ni s-a stricat telefonul nu mai avem aceste numere de telefon în altă parte. Același lucru se întâmplă și dădeam exemplul băncilor, deci ideea de digitalizare este senzațională, este foarte bună, dar aduce foarte multă responsabilitate și ar trebui pregătită foarte bine, pentru că atunci când sistemele pot fi atacate sau devin vulnerabile, ne aduc foarte multe neajunsuri și atunci lucrurile acestea trebuie privite cu echilibru și dezvoltarea trebuie făcut structurat și corect.

 

Realizator: Mulțumesc pentru această precizare! Îl salutăm și pe ascultătorul nostru Mircea Teglas. Ne ascultă din Canada. Îi place că am difuzat Compact. Îl salutăm și ne dorim să ne asculte mulți ani de acum înainte, pentru că fiecare ascultător pentru noi contează, indiferent unde se află. Ar mai fi o întrebare pusă destul de rar. Companiile fantomă, cum afectează acestea mediul economic?

Ștefan-Radu Oprea: Prima întrebare ar trebui să o formulez, ce este o companie fantomă?

 

Realizator: O companie care nu operează în realitate și care, de fapt, își ascunde activitățile.

Ștefan-Radu Oprea: Este definiția dumneavoastră sau este definiție din Cod Penal, pentru că ea nu există în România?

 

Realizator: A mea!

Ștefan-Radu Oprea: Deci aceasta ar fi prima observație.

 

Realizator: E definiția mea.

Ștefan-Radu Oprea: Acest lucru despre care vorbim foarte mult nu este, nu există ca atare. Nu este formulată în Codul Comercial sau în Codul Penal, drept urmare ...

 

Realizator: Dar este un termen pe care îl întâlnim.

Ștefan-Radu Oprea: Dar este un lucru pe care, din nefericire, îl întâlnim foarte des în România și este și folosit de către organele de anchetă. Legislația europeană, jurisprudența Curții Europene spune că atâta timp cât tu, antreprenor de bună-credință, nu știai, adică, organul de control trebuie să facă dovada că tu știai sau că ar fi trebuit să știi, că există o conivență între tine si cel care are rea intenție și atât timp cât tu ești de bună-credință, spune Curtea Europeană, statul trebuie să se raporteze la tine cu prezumția de nevinovăție și de bun contribuabil. Așa cred că ar trebui să se desfășoare lucrurile și în România. Din nefericire, nu este așa. Sunt foarte mulți antreprenori care spun: "Eu sunt de bună credință, mi-am plătit toate dările. Partenerul meu, din diverse motive, căruia eu i-am făcut acea minimă cercetare pe care pot s-o fac - pentru că este, până la urmă, o chestiune de încredere și trebuie să știi cu cine lucrezi - la un moment nu a mai plătit. Ce vină am eu că el este de rea-credință?" Aici cred că statul român, într-adevăr, ar trebui să aibă o deschidere mai mare și să-și pună legislația în concordanță cu deciziile Curții Europene.

 

Realizator: Este interesant, și sper ca în următorul interval să se întâmple acest lucru, pentru că ar fi de mare ajutor pentru mediul de afaceri. Mulți antreprenori se plâng de aceste blocaje care apar din cauza unor parteneri de afaceri care sunt neserioși. Este o problemă, așa cum spuneați și dvs mai devreme, de încredere și de seriozitate.

Ștefan-Radu Oprea: Apropo de chestiunile acestea, cred că digitalizarea - și în special digitalizarea ANAF - trebuie să fie un răspuns și la această problemă, pentru că atunci lucrurile ar putea să fie urmărite prin conexarea bazelor de date și a informațiilor mult mai ușor, și cei care sunt de bună credință - repet, peste 90% dintre antreprenori, despre care vorbim rar și foarte rar, sau mai deloc, din nefericire, în România, în ultima vreme... Atunci, digitalizarea ANAF ar trebui să fie parte a soluției.

 

Realizator: Aveți copii?

Ștefan-Radu Oprea: Da.

 

Realizator: Să vă trăiască! Credeți că pentru a avea oameni de afaceri de succes ar trebui să investim mai mult în educația antreprenorială a tinerei generații, a copiilor noștri?

Ștefan-Radu Oprea: Cu certitudine, da. Educația antreprenorială este o necesitate. Sigur că ea trebuie începută și explicată pe înțelesul tuturor din școala primară, cred eu. Însă în programul de guvernare vorbim despre liceele de antreprenoriat, care ar trebui să aibă în curriculă aceste idei de a te forma antreprenor, de a-ți asuma riscuri. Dar riscul nu trebuie să fie unul inconștient. Trebuie să fii deschis, să îndrăznești, însă procesul trebuie să fie controlat și tu trebuie să fii pregătit, să înțelegi foarte bine că ști această meserie se dobândește și are câteva lucruri comune, câteva cunoștințe. Aceste cunoștințe trebuie să le dobândești și le poți dobândi în școală.

 

Realizator: Înțeleg că se va introduce ca materie, începând cu clasa a VIII-a, peste vreo doi ani.

Ștefan-Radu Oprea: Vor fi licee care vor avea în curriculă, da, și aceste clase de antreprenoriat. Și vreau să vă spun că de multe ori m-am întrebat de ce astăzi ne mândrim cu IT-știi noștri și de ce avem atâția oameni capabili și bine pregătiți în domeniul IT. Răspunsul este: prin politici publice. Pentru că, la un moment dat, în perioada 2000-2004, prin politici publice au fost înființate clasele de matematică-informatică intensiv. Astăzi avem foarte mulți IT-iști. Rezultatele nu se văd imediat, există o perioadă. Oamenii se formează și rezultatele le culegem ceva mai târziu.

 

Realizator: Și se generează masa critică pentru a aduce schimbarea, într-adevăr.

Ne apropiem de final. O întrebare care este oarecum marginală domeniului dvs de activitate, dar poate deveni extrem de interesantă. De la 1 ianuarie 2019, România preia președinția rotativă a Uniunii Europene. Este această o oportunitate pentru care mediul de afaceri este pregătit? La nivelul ministerului, cum abordați această oportunitate?

Ștefan-Radu Oprea: Este o oportunitate, bineînțeles, pentru că putem să demonstrăm încă odată că România este un stat membru cu drepturi depline, dar și cu obligații în același timp al UE. Avem acțiuni organizate pentru mediul de afaceri - SME Envoy, ambasadorii IMM-urilor, se va desfășura în România, această acțiune comună a celor din  statelor membre din UE. Dorim să transmitem un mesaj foarte clar că într-adevăr IMM-urile din România sunt parteneri activi în Europa. Avem Start-Up-uri în sensul mai larg al cuvântului, al firmelor care debutează în anumite domenii. Ne concentrăm acum pe partea de legislație care vine în sprijinul acestora prin incubatoare de afaceri, acceleratoare de afaceri, Legea Business Angels, de finanțare participativă, astfel încât posibilitatea de finanțare mult mai ușoară a celor care au debutat în afaceri să fie într-adevăr o realitate în România. Băncile, din acest punct de vedere, câteodată sunt mai conservatoare și cer foarte multe garanții. Pentru o idee bună de afaceri, cei care cred în ea astăzi, prin alte forme de finanțare, cum este finanțarea participativă sau fondurile de risc reușesc să-și genereze acele venituri, astfel încât ideea să devină realitate mult mai devreme. Mici incubatoare, aceeleratoare, sunt termeni care sunt extrem de folosiți astăzi și vedem firme, cum este spre exemplu UiPath, care a devenit un 'unicorn', adică a obținut finanțare de un miliard de dolari și atunci sigur că din această perspectivă există o anumită mândrie care ar trebui să fie către toți antreprenorii din România că reușim și noi și povestea de succes este scrică de aici, din această țară.

 

Realizator: Pentru că vorbeați de povestea de succes, și ne apropiem de fialul emisiunii, domnul Sever Picu ne scrie pe Facebook faptul că « Start-Up Nation este un succes. Băiatul nostru a accesat fonduri din acest program, iar acum este cea mai de succes afacere din Constanța. A depășit numărul de angajați din planul de afaceri și a devenit plătitor de TVA ». Îi dorim succes! Cred că nici nu se putea final mai bun de emisiune.

Ștefan-Radu Oprea: Dacă nu mă înșel, cred că i-am și văzut și sunt cei care au Rumen, numele îmi este cunoscut și sper să nu fac o confuzie. Îi felicit pe toți cei care au avut curajul de a debuta în afaceri prin Start-Up Nation și încercăm împreună să spunem această poveste de succes, să creă acea comunitate a celor care au accesat Start-Up Nation, astfel încât să reușească să-și dezvolte afacerile împreună, pentru că toți au ceva în comun: Start-Up Nation, odată, și aceleași nevoi.

 

Realizator: Mulțumim. Vă mulțumim pentru participarea la emisiune și vă mai așteptăm. Nu a fost așa de rău la "Serviciul de noapte".

Ștefan-Radu Oprea: Și eu vă mulțumesc mult pentru invitație și oricând cu plăcere.