IMM – Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat
Image default
PRESRO2019

Concluziile Avocatului General Yves Bot: mecanismul pentru reglementarea diferendelor între investitori și state prevăzut în acordurile comerciale de nouă generație încheiate de UE este compatibil cu dreptul Uniunii Europene

La 30 octombrie 2016, Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte și Canada, pe de altă parte, au încheiat unul dintre cele mai ambițioase acorduri comerciale la care Uniunea este parte: Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA) UE-Canada.

Capitolul 8 „Investiții”, Secțiunea F „ Proceduri de soluționare a litigiilor legate de investiții între investitori și state” are scopul instituirii unui mecanism de reglementare a diferendelor privind investițiile prin crearea unui Sistem de Curți de Investiții (Investment Court System – ICS) având în centrul său o Curte bilaterală de arbitraj, organizată pe două niveluri de jurisdicție, fiind constituită dintr-un Tribunal de primă instanță și un Tribunal de Apel. Acordul prevede ca membrii ICS să fie judecători profesioniști, numiți pentru un mandat singular, care prezintă garanții adecvate de profesionalism și imparțialitate și care respectă un cod de conduită strict. Competența Curții de Investiții se limitează la interpretarea și aplicarea Acordului.

Practica includerii, în cadrul acordurilor comerciale ale UE, a unui mecanism de tipul ICS nu este exclusivă CETA, astfel de prevederi au fost integrate și în Acordurile privind Protecția Investițiilor (API) negociate de UE cu Singapore, respectiv Vietnam. Conceptul ICS a fost elaborat ca o soluție, la nivel bilateral, pentru insuficiențele actualului sistem de soluționare a diferendelor între investitori și stat (ISDS) precum lipsa transparenței, incoerența jurisprudenței, lipsa predictibilității și imposibilitatea recursului eficace împotriva hotărârilor tribunalelor de arbitraj.

Instituirea ICS nu este o măsură izolată, aceasta se încadrează într-un plan strategic al UE, amintind în acest context negocierile multilaterale din cadrul Comisiei Organizației Națiunilor Unite pentru Dreptul Comerțului Internațional (UNCITRAL) privind reforma ISDS cu scopul înființării unei Curți Multilaterale de Investiții și implicarea activă a Uniunii în procesul de elaborare a Regulilor UNCITRAL privind transparența în arbitrajul litigiilor între investitori și state realizat în baza tratatelor.

La 7 septembrie 2017, Regatul Belgiei, în temeiul art. 218, alin. (11) al Tratatului de Funcționare al Uniunii Europene (TFUE), a solicitat avizul (Avizul 1/17) Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la compatibilitatea Capitolului 8, Secțiunea F a CETA cu tratatele constitutive ale UE, inclusiv cu drepturile fundamentale.

La 29 ianuarie 2019, Avocatul General, în prezentarea concluziilor sale, s-a pronunțat în sensul conformității mecanismului de soluționare a diferendelor între investitori și state cu prevederile Tratatului privind Uniunea Europeană, Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene și Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

În motivarea opiniei sale, Avocatul General a reținut faptul că prevederile CETA nu afectează autonomia dreptului european și principiul jurisdicției exclusive a CJUE în ceea ce privește interpretarea dreptului Uniunii Europene. Competența Curții de Investiții este limitată la acordarea de compensații investitorilor pentru pierderile suferite în scenariul în care unul dintre statele semnatare încalcă prevederile Acordului. Astfel, hotărârile Curții nu pot interfera cu dreptul statelor de a legifera în interes public deoarece Curtea nu va putea dispune anularea măsurilor desemnate a fi contrare cu prevederile Acordului sau punerea măsurilor statelor în concordanță cu Acordul.

Mai mult, cu privire la argumentul ridicat de Regatul Belgiei referitor la jurisprudența CJUE în Cauza Achmea (C 284/16) privind compatibilitatea sistemului ISDS prevăzut în Tratatele Bilaterale de Investiții încheiate între statele membre UE cu dreptul Uniunii Europene, Avocatul General a reținut că prevederile CETA nu încalcă principiul accesului liber la justiție. Acordul reglementează situația investitorilor canadieni care realizează investiții pe teritoriul statelor membre UE și viceversa și nu pe cea a investitorilor europeni care realizează investiții în propria zonă economică.

Nu în ultimul rând, în opinia Avocatului General, dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil instituit prin art. 47 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene este respectat, mecanismul consacrând o formă alternativă de soluționare a diferendelor cu privire la aplicabilitatea CETA, complementară remediilor oferite de instanțele naționale ale statelor semnatare.

În contextul priorităților asumate de România în exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, concluziile Avocatului General Bot reprezintă un important pas înainte, atât în vederea avansării procesului de încheierea a unor acorduri comerciale cu state terțe (Singapore, Vietnam), cât și din perspectiva promovării la nivel multilateral a înființării unei Curți Multilaterale de Investiții.

 

 

Articole asemanatoare

Acest site foloseşte cookies. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii cookie-urilor.. Accept Nu accept

Politica de confidențialitate
Skip to content