IMM – Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat
Image default
IMM PRESRO2019

Mecanismul pentru reglementarea diferendelor între investitori și stat prevăzut de Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) între Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 30 octombrie 2016, este compatibil cu dreptul Uniunii Europene

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin Avizul nr. 1/17 emis la 30 aprilie 2019, a constatat compatibilitatea Capitolului 8, secțiunea F din Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) între Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre (SM), pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 30 octombrie 2016, cu dreptul  Uniunii Europene.

Capitolul 8 „Investiții”, Secțiunea F „ Proceduri de soluționare a litigiilor legate de investiții între investitori și state” are scopul instituirii unui mecanism de reglementare a diferendelor privind investițiile prin crearea unui Sistem de Curți de Investiții (Investment Court System – ICS), organizată pe două niveluri de jurisdicție, fiind constituită dintr-un Tribunal de primă instanță și un Tribunal de Apel. Acordul prevede ca membrii ICS să fie judecători profesioniști, numiți pentru un singur mandat, care prezintă garanții adecvate de profesionalism și imparțialitate și care respectă un cod de conduită strict.

Regatul Belgiei, la 7 septembrie 2017, în temeiul art. 218, alin. (11) TFUE, a solicitat avizul CJUE cu privire la compatibilitatea Capitolului 8, Secțiunea F a CETA cu tratatele constitutive ale UE, inclusiv cu drepturile fundamentale. În esență, CJUE a fost sesizată cu privire la efectele ICS asupra competenței exclusive a Curții în interpretarea dreptului Uniunii, compatibilitatea mecanismului cu principiul general al egalității de tratament precum și respectarea paradigmei accesului la justiție prin garantarea independenței și imparțialității instanței judecătorești.

Curtea, prin avizul 1/17, a reliefat faptul că tribunalele nu vor avea competență în interpretarea sau aplicarea dreptului UE, iar prevederile CETA conferă Uniunii puterea de a stabili, conform normelor de repartizare a competențelor între UE și SM, entitatea care va avea calitatea procesuală de pârât în ipoteza în care un investitor canadian va contesta o măsură adoptată de către SM și/sau UE.  De asemenea, Curtea a arătat faptul că CETA conține clauze specifice, care conferă Curții de Investiții competențe doar cu privire la interpretarea și aplicarea unui număr limitat de prevederi din acord (referitoare la protecția investițiilor) și nu îi conferă dreptul de a se pronunța în legătură cu subiecte precum protecția ordinii publice, a securității publice, a moralei publice, a vieții sau a sănătății oamenilor și animalelor, drepturilor consumatorilor, mediului, sau a drepturilor fundamentale. În acest sens, Curtea a constatat faptul că prevederile CETA nu aduc atingere ordinii juridice a Uniunii.

Mai mult, având în vedere angajamentele Comisiei Europene și Consiliului UE pentru a asigura accesibilitatea, în practică, la tribunalele ICS pentru IMM-uri, Curtea a concluzionat faptul că în cadrul procedurii de avizare aceste angajamente sunt suficiente pentru a constata compatibilitatea prevederilor CETA cu cerința accesibilității. Nu în ultimul rând, Curtea a evidențiat, prin expunerea de motive, faptul că Acordul CETA conține garanții eficiente în asigurarea independenței membrilor tribunalelor ICS.

Instituirea unor mecanisme bilaterale de tipul ICS în cadrul acordurilor comerciale ale UE nu este o practică exclusivă CETA, astfel de prevederi fiind integrate și în Acordurile privind Protecția Investițiilor (API) negociate de UE cu Singapore, respectiv Vietnam. Conceptul ICS a fost elaborat ca o soluție pentru insuficiențele actualului sistem de soluționare a diferendelor între investitori și stat (ISDS) precum lipsa transparenței, incoerența jurisprudenței, lipsa predictibilității și imposibilitatea recursului eficace împotriva hotărârilor tribunalelor de arbitraj.

Practica reglementării diferendelor între investitori și stat prin ICS nu reprezintă o măsură izolată, aceasta se încadrează într-un plan strategic al UE, amintind în acest context negocierile multilaterale din cadrul Comisiei Organizației Națiunilor Unite pentru Dreptul Comerțului Internațional (UNCITRAL) privind reforma ISDS cu scopul înființării unei Curți Multilaterale de Investiții și implicarea activă a Uniunii în procesul de elaborare a Regulilor UNCITRAL privind transparența în arbitrajul litigiilor între investitori și state realizat în baza tratatelor.

Având în vedere prioritățile asumate la nivel politic de România în exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, Avizul 1/17 al CJUE reprezintă un important pas înainte, atât în vederea avansării procesului privind semnarea/încheierea a unor acorduri comerciale cu state terțe (Singapore, Vietnam), cât și din perspectiva promovării la nivel multilateral a înființării unei Curți Multilaterale de Investiții.

Articole asemanatoare

Acest site foloseşte cookies. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii cookie-urilor.. Accept Nu accept

Politica de confidențialitate
Skip to content