IMM – Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat

Brexit – implicațiile scenariului no-deal

Diaconescu Nicoleta

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK), ca urmare a referendumului privind retragerea din Uniunea Europeană (UE) din 23 iunie 2016 și a notificării retragerii din Uniunea Europeană la data de 29 martie 2017, ar urma să părăsească Piața Unică și Uniunea Vamală, odată cu expirarea perioadei de tranziție, la data de 31 decembrie 2020, dacă este ratificat Acordul de retragere al UK din UE de către Parlamentul britanic, până la 31 octombrie 2019. Această situație ar permite partenerilor să se angajeze în negocieri privind încheierea unui acord de comerț liber, aplicabil după expirarea perioadei de tranziție a UK din UE.

În caz contrar, relația comercială dintre UE și UK va fi guvernată de regulile Organizației Mondiale a Comerțului, începând cu 31 octombrie 2019.

Ca urmare a ultimelor evoluții în politica internă a UK, i.e. alegerea lui Boris Johnson ca lider al Partidului Conservator și implicit ca înlocuitor al Theresei May ca Prim-ministru al UK, obiectivul noului guvern este retragerea din UE la 31 octombrie 2019, cu sau fără un acord. Având în vedere aceste aspecte și refuzul UE de a redeschide negocierile privind Acordul de retragere, este iminentă retragerea UK din UE fără un acord, situație care va avea un impact important asupra schimburilor comerciale dintre UE și UK.

***

1. Relația comercială bilaterală România – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), la nivelul anului 2018, exporturile românești către piața UK înregistrau o valoare de 2,874 miliarde EUR, reprezentând 5,5% din totalul exporturilor României către statele membre UE. Balanța comercială pozitivă România – UK din 2018, contabilizând 1,129 miliarde EUR, reflectă nivelul mai scăzut al importurilor, acestea depășind 1,7 miliarde EUR. Importurile României din UK reprezentau, în 2018, 2,8% din totalul importurilor României provenite din statele membre UE.

 Este de remarcat creșterea cu 12,23% a exporturilor românești pe piața UK în 2018, comparativ cu anul precedent, cu toate că 2018 a prezentat o serie de incertitudini cu privire la retragerea UK din UE. De asemenea, pe fondul unei creșteri cu doar 3,22% a importurilor provenite din UK, balanța comercială pozitivă a României a crescut cu 29,76%.

În plus, conform datelor disponibile ale EUROSTAT privind comerțul cu servicii (până în 2017 inclusiv), România a exportat în 2017 servicii în valoare de 1,688 miliarde EUR în UK, reprezentând 10,05% din totalul serviciilor exportate către statele membre ale UE. Acestea au crescut cu 31,94% față de anul anterior și au contribuit la expansiunea balanței comerciale pozitive în comerțul cu servicii cu 152,71%, până la valoarea de 637 milioane EUR.

În domeniul promovării și protejării investițiilor străine directe, România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au semnat și ratificat Acordul între Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, acord care a intrat în vigoare în 10.01.1996. Acesta va trebui amendat dacă UK devine stat terț UE, pentru a corespunde cu noile cerințe UE în domeniul politicii de protejare a investițiilor străine directe.

 

2. Consecințele retragerii Regatului Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără un Acord de retragere, la data de 29 martie 2019 – scenariul no deal

Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără un acord va însemna revenirea la prevederile acordurilor comerciale multilaterale, sub egida Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Prin urmare vor fi aplicate taxele vamale la nivelul clauzei națiunii celei mai favorizate. Media taxelor vamale aplicabile exporturilor către UK ar fi de 5,7%, iar cea a taxelor vamale aplicabile exporturilor din UK către piața UE ar fi de 4,3%, ajungând pentru unele produse agricole să depășească 20%.

UK a publicat la 13 martie 2019 taxele vamale provizorii propuse la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului în cazul unui no-deal Brexit. Astfel, operatorii economici din UK nu vor plăti taxe vamale pentru majoritatea bunurilor importate, în cazul retragerii din UE fără un acord. Din valoarea actuală a importurilor de bunuri în UK, 87% nu vor fi supuse unor taxe vamale. Pentru restul de 13% din valoarea importurilor de bunuri vor fi aplicate diferite regimuri tarifare, după cum urmează:

  • Un mix de taxe vamale și contingente tarifare va fi aplicat importurilor de carne de oaie, miel, porc, pui și celor de produse lactate;
  • Menținerea unor taxe vamale pentru autovehicule cu scopul sprijinirii industriei auto britanice. Cu toate acestea, producătorii de autovehicule din UK care depind de lanțurile de producție europene nu vor plăti taxe vamale pentru componentele auto importate din UE;
  • Menținerea unor taxe vamale pentru produse ceramice, fertilizatori și combustibili, în contextul sprijinirii producătorilor britanici în fața concurenței inechitabile din partea producătorilor din alte state în care aceste sectoare sunt subvenționate excesiv;
  • Cu scopul asigurării accesului pe piață favorabil statelor în curs de dezvoltare pentru importuri specifice precum banane, trestie de zahăr și anumite tipuri de pește, vor fi menținute taxele vamale aplicabile acestor produse, având în vedere că statele în curs de dezvoltare vor beneficia în continuare de acces preferențial pe piața UK.

De asemenea, a fost propusă o abordare temporară privind circulația bunurilor între Irlanda și Irlanda de Nord, care vizează eliminarea taxelor vamale pentru bunurile exportate din Irlanda în Irlanda de Nord.

Acest regim tarifar provizoriu ar urma să fie aplicat tuturor partenerilor terți ai UK, cu excepția celor cu care va avea un acord comercial în vigoare și celor aproximativ 70 de state în curs de dezvoltare care vor beneficia de acces preferențial.

Pe lângă barierele tarifare, comerțul dintre UE și UK va fi influențat de către cele non-tarifare: formalități vamale caracterizate de proceduri și controale împovărătoare care vor afecta în special companiile care operează după modelul livrării „just in time”.

Comerțul cu o țară terță, în conformitate cu regulile convenite în cadrul OMC, va implica și alte fricțiuni comerciale cu caracter specific: țările terțe nu beneficiază de aceleași condiții precum statele membre în ce privește facilitarea procedurilor vamaleimporturile de animale și produse animaliere vor intra sub incidența controalelor vamale, necesitând în plus avize sanitare și fito-sanitare, prin urmare industria agroalimentară va fi influențată substanțial în această situație.

 

3. Implicațiile no-deal Brexit asupra României

Conform studiilor și analizelor efectuate de analiști economici britanici și europeni, în cazul unui hard Brexit, economia UK va avea de suferit mai mult decât cea a Uniunii Europene. Cu toate acestea, având în vedere că UK este a doua economie europeană și al doilea cel mai mare contribuitor net la bugetul UE, efectele negative resimțite de către UE per ansamblu si statele membre individual nu vor fi de neglijat. Cele mai afectate state membre vor fi cele cu care UK are cele mai strânse relații comerciale (R. Irlanda, în principal, urmată de Olanda, Franța și Belgia).

În ce privește țara noastră, principala temere legată de scenariul no-deal este legată de libera circulație a cetățenilor, având în vedere dimensiunea diasporei românești din Marea Britanie (a doua cea mai mare dintre statele membre), precum și accesul la unitățile de învățământ britanice (UK este principala destinație pentru studenții români).

Referitor la relația comercială, aceasta va avea de suferit prin introducerea de taxe și proceduri vamale care vor îngreuna circulația bunurilor. Așa cum arată și statistica românească, exporturile către UK au scăzut în primele 5 luni ale acestui an, comparativ cu anul precedent (-6,7%). Principalele categorii de bunuri care au înregistrat scăderi sunt: vehicule și echipamente pentru căile ferate (-925%), cereale (-327%), lemn și produse din lemn (-133%), automobile (-131%) și articole de îmbrăcăminte (-110%).

Este de remarcat faptul că Marea Britanie a înregistrat o scădere masivă a importurilor din Uniunea Europeană în prima jumătate a acestui an. Conform datelor publicate de Oficiul Național de Statistică, importurile de bunuri din Uniunea Europeană au scăzut cu 18 miliarde GBP în trimestrul II al acestui an (-13%). Principalele categorii la care s-au înregistrat scăderi au fost produsele chimice, echipamentele de transport și mașinării.

De asemenea, un alt aspect important este cel legat de înmatriculările de autoturisme noi în Marea Britanie. Conform statisticilor furnizate de Asociația producătorilor și comercianților de autoturisme, în prima jumătate a acestui an au scăzut înmatriculările de mașini noi cu 3,5% față de perioada similară a anului precedent. Cea mai importantă scădere s-a înregistrat la mașinile diesel (-19,7%). Analizând acest aspect pe fiecare marcă auto în parte, se remarcă faptul că înmatriculările de mașini Dacia au crescut cu 33,6%, una dintre cele mai mari creșteri (după Alpine +936% și MG +43,68%). În aceste condiții este de așteptat ca exporturile de autoturisme către Marea Britanie să reînceapă să crească odată cu diminuarea stocurilor din lanțurile de distribuitori auto Dacia (care probabil au importat masiv autoturisme în anul precedent, ca măsură preventivă în cazul unui no-deal Brexit).

Astfel, deși exporturile României către Marea Britanie înregistrează o scădere după o perioadă foarte îndelungată de creștere, analiza categoriilor de produse afectate și a factorilor generali legați de economia britanică și incertitudinile legate de Brexit, arată că acest fenomen este unul obiectiv, care afectează majoritatea statelor membre UE. În cazul în care Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie fără un acord, diminuarea schimburilor comerciale va continua, afectând în special categoriile de produse care au un lanț de producție strâns legat între companii britanice și europene (industria auto, industria alimentară, industria farmaceutică).

De asemenea, un factor important, care va afecta nivelul schimburilor comerciale din punct de vedere valoric este reprezentant de deprecierea lirei sterline, lucru care va face ca exporturile britanice să fie mai competitive, iar importurile să scadă din punct de vedere valoric.

 

4. Aspecte de luat în considerare în întocmirea unui plan de contingență (contingency plan) de către companiile implicate în relații comerciale cu UK, în cazul scenariului no-deal

În cazul retragerii Regatului Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără un acord de retragere care să cuprindă și perioada de tranziție, mediul de afaceri european, dar mai ales cel din UK va fi puternic afectat, din cauza introducerii unor taxe vamale la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului și a procedurilor vamale obligatorii, similare cu cele aplicate partenerilor non-UE.

De asemenea, vor fi solicitate declarații de securitate și siguranță pentru transportatorul mărfurilor, iar pentru unele produse precum tutun și alcool vor fi aplicate accize suplimentare taxelor vamale.

În mod evident, fluxurile comerciale complexe dintre UE și UK nu pot conduce la existența unui plan standard de contingență pentru toate companiile, acestea fiind influențate în procesul de pregătire pentru perioada post-Brexit de specificul domeniului în care activează și de nevoile identificate pentru continuarea operațiunilor economice în relație cu piața britanică.

În acest context, companiile sunt încurajate să se pregătească în eventualitatea unui scenariu no-deal, având în vedere următoarele elemente:

Aspecte tarifare

  1. Consultarea taxelor vamale aplicabile pentru exportul/importul din/către UK. Pentru bunurile importate din UK se aplică Tariful Vamal Comun al UE (TARIC – https://www.customs.ro/agenti-economici/instruirea-operatorilor-economici), iar pentru bunurile exportate către UK se va aplica Tariful Vamal care va fi adoptat de către UK;
  2. Evaluarea impactului asupra comerțului cu UK și asupra lanțurilor de aprovizionare, precum și angajarea în discuții cu partenerii din UK în vederea planificării pentru eventualitatea scenariului no-deal;
  3. Înțelegerea rolului companiei în lanțurile de aprovizionare ale UE, cele care fac parte dintr-un lanț de aprovizionare conectat la piața britanică urmând să fie afectate de introducerea unor taxe vamale la nivelul clauzei națiunii celei mai favorizate din Organizația Mondială a Comerțului și de aplicarea unor reguli de origine nepreferențiale;
  4. Luarea în considerare a faptului că UK va continua să ofere tratament preferențial în mod unilateral țărilor în curs de dezvoltare și va urmări transpunerea tuturor acordurilor de comerț liber ale UE cu parteneri terți pentru a asigura continuitate în relațiile comerciale deja consolidate în urma implementării unui acord de comerț liber la care UK este parte ca membru al UE.

Pentru consultarea taxelor vamale care vor fi aplicabile exporturilor către UK urmați indicațiile din Anexa 1. Consultarea taxelor vamale temporare aplicabile de către UK în cazul unui no-deal Brexit.

Aspectele vamale (pentru mai multe informații a se consulta Direcția Generală a Vămilor – https://www.customs.ro/)

  1. Consultarea procedurilor vamale aplicabile pentru exportul în/din afara UE, în vederea familiarizării cu acest proces – https://www.customs.ro/agenti-economici/proceduri-vamale/declararea-marfurilor și https://www.customs.ro/info-publice/anunturi/info-publice/brexit;
  2. Înțelegerea modificărilor care vor fi realizate în procedurile vamale și de colectare a accizelor pentru anumite produse (ex. tutun, alcool) – consultarea https://www.customs.ro/e-customs/eoriși https://www.customs.ro/info-publice/emcs;
  3. Este indicată renegocierea unor termeni comerciali cu partenerii britanicii pentru a reflecta schimbările în materie de proceduri vamale și de colectare a accizelor, precum și eventualele taxe vamale;
  4. Luarea în considerare a modului de gestionare a transmiterii declarațiilor vamale către autoritățile britanice (de import sau export), inclusiv gestionarea transmiterii declarației de securitate și siguranță pentru transportul mărfurilor.

Pentru organizarea aspectelor de luat în considerare privind procedurile vamale, consultați Anexa 2. Listă de verificare pentru comercianți referitoare la Brexit, realizată de către Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală (TAXUD) a Comisiei Europene.

Altele

  1. Rata cursului valutar dintre leul românesc (RON) și lira sterlină a fost una din consecințele deja resimțite ca urmare a deciziei UK de a se retrage din UE. Deprecierea monedei britanice contribuie la creșterea competitivității produselor exportate de către UK către alte piețe europene către care exportă și companii românești;
  2. Drepturile cetățenilor britanici care locuiesc în România sau a cetățenilor români care locuiesc în UK (dreptul la ședere, de desfășurare a unei activități comerciale, de a iniția și exercita activități independente și de a constitui și administra întreprinderi) ar putea fi îngrădite în eventualitatea unui no-deal Brexit. În prezent, în condițiile apartenenței la UE, prin art. 49 din TFUE se garantează dreptul de a iniția și exercita activități independente, precum și dreptul de a constitui și administra întreprinderi, în special societăți și firme. În cazul Brexit fără un Acord de retragere – scenariul no deal Brexit, există semne de întrebare privind dreptul de ședere sau de exercitare a activităților economice de către cetățenii români pe teritoriul UK.
  3. Mobilitatea persoanelor în scop de afaceri este un aspect de luat în considerare pentru companiile ai căror angajați se deplasează în scop de afaceri în UK, având în vedere că în cazul retragerii UK din UE fără un acord, mobilitatea persoanelor, chiar și în scop de afaceri, ar urma să fie îngrădită.

Pentru mai multe detalii privind alte aspecte precum drepturile de proprietate intelectuală, indicațiile geografice, măsuri sanitare și fitosanitare etc., consultați Anexa 3. Q&A privind implicațiile unui no-deal Brexit asupra comerțului bilateral UE – UK.

Pentru relații suplimentare: Departamentul de Comerț Exterior, Direcția Politici Comerciale și Afaceri Europene, E-mail: mihai.dobai@dce.gov.ro.

Acest site foloseşte cookies. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii cookie-urilor.. Accept Nu accept

Politica de confidențialitate
Skip to content