Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP) Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP)

 

1. Cadru general

       Preferinţele comerciale urmăresc ca politica comercială comunitară să fie complementară cu politica de cooperare pentru dezvoltare, în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare.

       În 1968, UNCTAD a recomandat ca ţările dezvoltate să adopte sisteme generalizate de preferinţe comerciale pentru exporturile din ţările în curs de dezvoltare şi în 1971, Uniunea Europeană a fost prima care a adoptat un astfel de sistem de preferinţe, limitat însă la preferinţe tarifare. Încă de la început, în 1971, Comunitatea Europeană şi apoi succesorul său Uniunea Europeană, a intenţionat să pună în aplicare Sistemul Generalizat de Preferinţe Tarifare (SGP) pe o perioadă de zece ani. 

       Sistemul actual, astfel reglementat prin Regulamentul (UE) Nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 31.10.2012 se aplică de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2023, data expirării nefiind aplicată sistemului special pentru țările cel mai puțin dezvoltate și nici în ceea ce privește orice altă dispoziție a prezentului regulament, în măsura în care acestea se aplică în legătură cu respectivul regim.

 

Odată cu intrarea în vigoarea a Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeană a actualizat instrumentul de acordare a preferințelor comerciale pentru a reflecta noua structură instituțională care prevede un rol mai activ al Parlamentului European în politica comercială comună. Din punct de vedere substanțial, Comisia s-a angajat într-o revizuire a instrumentului la mijlocul perioadei de implementare.

Pentru a rămâne relevant și eficient, SGP a fost actualizat în următoarele direcții:

 

  1. O mai bună focalizare asupra țărilor cele mai în nevoie – ultimii 10 ani au cunoscut emergența celor mai avansate țări în curs de dezvoltare, acestea devenind competitive la scară globală. Cum UE oferă preferințe multor asemenea țări și sectoarelor care nu mai au nevoie de aceste preferințe deși cele mai avansate economii s-au integrat cu succes în comerțul internațional. Pe de altă parte, multe țări sărace au rămas în urmă, fiind afectate de competiție din partea țărilor în curs de dezvoltare mai avansat care adesea exportă produse similare. În momentul de față, preferințele acordate în baza SGP cresc avantajul competitiv al țărilor mai avansate în detrimentul exporturilor din Least Developed Countries (LDCs) și din țările cu venituri scăzute. De fapt, 40% din exporturile preferențiale sunt absorbite de țările mai avansate. De aceea, nevoia de a concentra preferințele asupra celor care au cea mai mare necesitate de ele este luată în considerare în cadrul noului cadru SGP: țările cu venit scăzut și venit mediu-scăzut (lower middle). Această nevoie este cu atât mai urgentăc cu cât taxele continuă să scadă în urma liberalizării multilaterale și bilaterale a comerțului. Odată cu scăderea nivelului taxelor vamale, scad și preferințele acordate – „eroziunea preferințelor". Țările mai avansate pot concura eficient în ciuda scăderii preferințelor sau fără acestea, dar cele mai sărace, dacă nu se alătură căii de dezvoltare și creștere bazată pe export, vor avea nevoie să exploateze preferințele în scădere la maximum.
  2. Promovarea în continuare a principiilor dezvoltării durabile și bunei guvernări prin schema SGP+ care alocă preferințe suplimentare țărilor care ratifică și implementează un număr de convenții internaționale cu privire la principalele drepturi ale omului și muncii, mediului și bunei guvernări, aceasta având un impact pozitiv asupra ratificării acestor convenții. De aceea, schema SGP+ ar trebui să ofere incentive mai puternice pentru ca mai mule țări să ratifice și să implementeze convențiile amintite (ANEXA  din Reg)
  3. Dezvoltarea stabilității și previzibilității legale. Succesul regimului GSP depinde de ușurința cu care exportatorii și importatorii pot utiliza preferințele acordate. Uniunea Europeană ar trebui să asigure că schema este suficient de stabilă și predictibilă pentru toți operatorii economici.

 

 

       Taxele vamale preferenţiale din SGP se aplică în oricare vamă a UE pentru produsele de import care fac dovada că provin din ţările beneficiare ale acestor acorduri. Pentru a face dovada că provin dintr-o anumită ţară, produsele trebuie să îndeplinească cerinţele conţinute în regulile de origine.

• Sistemul Generalizat de Preferinţe permite produselor industriale şi unor produse agricole exportate de ţările în curs de dezvoltare să intre pe piaţa comunitară cu o reducere de taxe vamale sau cu exceptarea de la plata acestora.

• SGP este un sistem de preferinţe tarifare acordat unilateral de către UE unor produse originare din ţările în curs de dezvoltare.

• În cadrul acestui sistem produsele originare din ţările în curs de dezvoltare beneficiază de taxe vamale reduse sau zero, iar produsele originare din ţările cel mai puţin avansate au acces liber la exportul pe piaţa UE.

 

2. Schema comunitară SGP 2014-2023

 

Schema comunitară SGP 2014-2023 este reglementată prin Regulamentul (UE) Nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 31.10.2012 se aplică de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2023, data expirării nefiind aplicată sistemului special pentru țările cel mai puțin dezvoltate și nici în ceea ce privește orice altă dispoziție a prezentului regulament, în măsura în care acestea se aplică în legătură cu respectivul regim.       Regulamentul privind aplicarea schemei generalizate de preferinţe tarifare stabileşte Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP) pentru perioada 1 ianuarie 2009– 31 decembrie 2011.

          Cele trei regimuri de preferinţe diferite în cadrul actualului SGP sunt:

(a) regimul standard sau general care oferă preferinţe autonome pentru toate cele ţările în curs de dezvoltare şi teritorii eligibile, pentru mai mult de 6300 linii tarifare;

(b) regimul special pentru încurajarea dezvoltării durabile şi bunei guvernări, SGP +, program care oferă reduceri tarifare suplimentare peste regimul general pentru un grup selectat de ţări în curs de dezvoltare, care sunt vulnerabile şi pun în aplicare standarde specifice privind drepturileinternaţionale ale omului, standarde de muncă şi de mediu, destinate bunei guvernări;

(c) regimul EBA (Everything but Arms –Totul, exclusiv arme) care oferă acces liber pe piaţă şi fără limitări contingentare pentru cele 50 ţări mai puţin dezvoltate (LDC).

       SGP al UE acoperă aproximativ 7000 de produse. Produsele incluse în SGP se împart în două categorii: sensibile şi ne-sensibile. Produsele sensibile (cca.3700) sunt cele care prin importul în UE pot avea o influenţă asupra celor produse în UE prin concurenţa producţiei autohtone, pentru acestea impunându-se un anumit nivel tarifar de protecţie. Pentru ele nu se poate oferi decât o reducere a taxei vamale. În schimb, produsele ne-sensibile (cca.3300) nu afectează economia UE şi drept urmare beneficiază de scutire de taxe vamale.

 

Sistemul generalizat de preferințe standard

Implică reducerea taxelor vamale la import către piața UE pentru aproximativ 66% dintre liniile tarifare.

Condiții – o țară în curs de dezvoltare beneficiază de schema GSP cu excepția situației în care există un alt tip de acces commercial special pe piața UE care conferă aceleași preferințe tarifare ca și GSP sau mai favorabile sau au atins un statut de economie cu venituri superioare și medii-superioare pentru 3 ani consecutivi conform clasificării Băncii Mondiale (link)

UE adaugă și retrage de pe lista relevantă printr-o reglementare delegată.

UE poate retrage preferințele GSP standard în anumite circumstanțe excepționale, în mod special în cazul violărilor serioase și sistemice ale drepturilor fundamentale ale omului și convențiilor cu privire la dreptul muncii.

Rata preferențială – depinde de diverși factori (ex: dacă produsul este considera sensbil – dăunează industriilor UE) sau orice taxe ad valorem aplicabile (taxarea bunurilor în conformitate cu valoarea estimativă).

Graduarea sectoarelor cărora le sunt aplicate preferințele tarifare – UE retrage preferințele acordate în sectoarele în care anumite țări au industrii foarte competitive prin implementarea următorului mecanism de graduare:

  • Atunci când valoarea medie a importurilor dintrun stat beneficiar de GSP împărțit la valoarea totală a tuturor importurilor pt acea secțiune într-o perioadă de 3 ani depășește pragul de 57%;
  • Pentru produse vegetale, animaliere sau uleiuri vegetale, grăsimi și ceară și produse minerale, graduarea se aplică atunci când cota procentuală amintită depășește 17.5%;
  • Pentru textile, graduarea se aplică atunci când cota procentuală amintită depășește 47.2%.

UE revizuiește lista produselor graduate la fiecare 3 ani printr-un regulament de implementare și pe baza unui criteriu obiectiv.

Sistemul generalizat de preferințe pentru încurajarea dezvoltării durabile și bunei guvernanței (SGP+)

SGP+ este o schemă de stimulente speciale pentru dezvoltarea durabilă și bună guvernanță prin care sunt eliminate taxele vamale pentru aproximativ 66% din liniile tarifare.

Aceasta ajută țările în curs de dezvoltare să gestioneze noile responsabilități care le revin din ratificarea și implementarea celor 27 convenții internaționale principale pentru drepturile omului și a muncii, protecția mediului și bună guvernanță (Anexa ___ din Regulamentul 978/2012).

Condiții – o țară trebuie să depună o aplicație și să îndeplinească condițiile pentru GSP standard, precum și următoarele 2 condiții:

  1. Criteriul vulnerabilității
  • Contribuția importurilor – importurile medii pe 3 ani raportat la importurile acoperite de SGP ale unei țări beneficiare în raport cu importurile acoperite de SGP ale tuturor țărilor beneficiare SGP; acesta trebuie să fie mai mic de 6.5% pentru a se califica pentru schema SGP+;
  • Diversificarea: dacă cele mai mari 7 secțiuni ale importurilor sub incidența SGP reprezintă 75% din totalul importurilor din acea țară întro perioadă de 3 ani.
  1. Criteriul dezvoltării sustenabile – țara trebuie să fi ratificat cele 27 convenții internaționale (Anexa) relevante în domeniul drepturilor omului, muncii, protecției mediului și bunei guvernări;

-țara nu trebuie să fi formulat rezerve interzise în cadrul acestor convenții;

-organele de monitorizare din aceste convenții nu trebuie să fi identificat orice barieră serioasă în calea implementării acestora.

 

Dacă țara îndeplinește aceste criterii, UE o adaugă pe lista beneficiarilor GSP+ (Anexa –beneficiari) printr-un act delegat.

 

Monitorizarea SGP+

UE monitorizează dacă o țară își respectă angajamentele după oferirea scheme GSP+, fiind urmărite următoarele aspecte:

-menținerea ratificării convențiilor internaționale incluse în schema GSP+ (Anexa)

-asigurarea implementării eficiente a acestora

-to comply cu cerințele de raportare

-permiterea monitorizării regulate în concordanță cu prevederile convențiilor

-cooperarea cu Comisia și punerea la dispoziție a tuturor informațiilor necesare

 

 

Dialogul continuu asupra respectării angajamentelor cu autoritățile țărilor beneficiare (acest dialog este centrat asupra unei liste de puncte stabilite pentru fiecare stat beneficiar pe baza informațiilor primite de la acesta și de la organele de monitorizare internațională, precum și din alte surse cum ar fi societatea civilă, parteneri sociali, mediul de afaceri, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene).

 

UE organizează vizite de monitorizare regulate în fiecare țară beneficiară pentru a întâlni grupuri afectate de schema GSP+.

 

Dialogul se realizează prin publicarea raportului GSP pe care Comisia Europeană îl prezintă Parlamentului European și Consiliului UE la fiecare 2 ani, acesta conținând o evaluare detaliată a situației fiecărui beneficiar în ceea ce privește cele 27 de convenții (anexa   ). Se așteaptă din partea beneficiarilor să demonstreze că întreprind eforturi serioase în ameliorarea punctelor stabilite în lista de dialog.

 

 

EBA (Everything but arms)

 

În cadrul acestei scheme preferențiale sunt aplicate taxe vamale 0 și nu există cote la accesul pe piața UE pentru toate produsele comercializate cu excepția armelor.

 

Condiții- statusul EBA este obținut de o țară automat dacă este inclusă pe lista Țărilor cel mai puțin dezvoltate (LDC) de către Comisia ONU pentru Politica de Dezvoltare. Aceasta nu trebuie să depună aplicație pentru a beneficia de EBA, fiind adăugate sau eliminate din această listă printr-un regulament delegat al Comisiei Europene.

UE poate retrage preferințele EBA în situații excepționale, cum ar fi violările sistemice și serioase ale drepturilor fundamentale ale omului și convențiilor privind drepturile muncii.

Comparativ cu schema standard SGP, țările nu pierd statutul EBA în urma intrării într-un acord de liber schimb cu UE și nu este aplicat un mecanism de graduare pentru produse, de asemenea acordul în cazul țărilor beneficiare EBA nu expiră în 2023 precum celelalte scheme, acesta neavând dată de expirare.

 

 

4. Informaţii utile pentru exportatorii din ţările beneficiare de SGP

Cum beneficiază un exportator dintr-o ţară terţă de sistemul SGP din partea Uniunii Europene:

Pasul 1- Stabilirea clasificării produsului şi a nivelului taxei vamale

Stabileşte codul produsului de 8 cifre conform Nomenclatorului Combinat al UE şi taxa vamală preferenţială pentru produs folosind baza de date TARIC a UE.

Pasul 2- Verifică faptul că produsul corespunde criteriilor de origine a UE

Pasul 3- Se asigură că modalitatea de transport a produselor către piaţa UE corespunde prevederilor din regulile de origine.

Pasul 4- Pregăteşte documentele de însoţire a mărfii. Completează certificatul de origine Forma A sau factura curentă. Aceste documente trebuie prezentate la intrarea în vama UE.

Pasul 5- Trimite produsul însoţit de documentele justificative către autorităţile vamale ale UE.

 

 

 

Exemplu de calcul al taxei vamale preferenţiale:

       Pentru a stabili taxa vamală percepută în cadrul Acordului general, se stabileşte mai întâi codul tarifar al produsului (conform Nomenclaturii Combinate), de exemplu 0703 90 00 (praz şi alte legume aliacee), produs considerat sensibil conform schemei SGP. Pentru acest produs, taxa vamală normală pentru terţi este de 10,4%. La aceasta, conform Acordului general se aplică o reducere de 3,5%, rezultând o taxă preferenţială de 6,9%. Aceasta este taxa aplicată pentru importul acestui produs în UE, conform acordului general.

 

Informaţii suplimentare se pot obţine de la Autoritatea Naţională a Vămilor din România, precum şi din Baza de date TARIC a UE la adresa:

http://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/taric_consultation.jsp?Lang=en&redirectionDate=20110711