Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP) Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP)

1. Cadru general

       Preferinţele comerciale urmăresc ca politica comercială comunitară să fie complementară cu politica de cooperare pentru dezvoltare, în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare.

       În 1968, UNCTAD a recomandat ca ţările dezvoltate să adopte sisteme generalizate de preferinţe comerciale pentru exporturile din ţările în curs de dezvoltare şi în 1971, UniuneaEuropeană a fost prima care a adoptat un astfel de sistem de preferinţe, limitat însă la preferinţe tarifare. Încă de la început, în 1971, Comunitatea Europeană şi apoi succesorul său Uniunea Europeană, a intenţionat pună în aplicare Sistemul Generalizat de Preferinţe Tarifare (SGP) pe o perioadă de zece ani. Cu toate acestea, în prezent schema de preferinţe se stabileşte pe o durată de trei ani, se adoptă de către UE şi permite modificarea acesteia în timp. Astfel, la intervale intermediare au avut loc modificări substanţiale în prevederile SGP.

       Sistemul actual, astfel reglementat prin Regulamentul Consiliului EC nr.732/2008 de aplicare a schemei generalizate de preferinţe tarifare pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2011, publicat în Official Journal L 211, din 06.08.2008, este o parte a planului generalizat SGP pentru o perioadă de zece ani 2006-2015, ale cărui linii directoare au fost stabilite în comunicarea Comisiei din 7 iulie 2004 denumită: Ţări în curs de dezvoltare, comerţ internaţional şi dezvoltare durabilă- funcţionarea Sistemului Generalizat de Preferinţe al UE pentru o perioadă de zece ani 2006-2015 (COM 2004 – 461 final), apărută în Official Journal C 242/29.09.2004, accesabilă la adresa:

http://eurlex.europa.eu/smartapi/cgi/sga_doc?smartapi!celexplus!prod!DocNumber&lg=en&type_doc=COMfinal&an_doc=2004&nu_doc=461

       Liniile directoare care stau la baza reglementărilor pentru perioada 2006-2015 urmăresc îmbunătăţirea sistemului prin:

1. Menţinerea de taxe vamale preferenţiale avantajoase

Pentru a obţine aceasta, Comisia a propus următoarele: extinderea SGP şi asupra altor produse decât cele deja existente în schemă, transferarea unor produse clasificate ca fiind sensibile în categoria celor ne-sensibile, menţinerea şi chiar îmbunătăţirea nivelului de reducere a taxelor.

2. Orientarea SGP către ţările în curs de dezvoltare care au cea mai mare nevoie

Astfel, se stabileşte ca SGP să fie acordat ţărilor mai puţin dezvoltate şi celor mai vulnerabile dintre cele în curs de dezvoltare (ţări cu economie slabă, cu venituri mici) pentru ca acestea să poată participa la comerţul internaţional.

3. O schemă SGP mai simplă şi mai accesibilă

Comisia a stabilit înlocuirea schemei ce cuprindea cinci acorduri SGP cu una formată doar din trei acorduri: acordul general, acordul special pentru ţările mai puţin dezvoltate şi acordul pentru încurajarea dezvoltării durabile şi bunei guvernări.

4. Transparenţă în procesul de acordare a preferinţelor către beneficiari

Preferinţele SGP pot fi retrase ţărilor care nu mai îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de aceste preferinţe, pentru anumite produse (procesul de graduare). Astfel, celelalte ţări pot beneficia de o parte mai mare a beneficiilor SGP.

5. Introducerea de noi stimulente pentru încurajarea dezvoltării durabile şi bunei guvernări

În vederea obţinerii acesteia, Comisia a înlocuit cele trei acorduri speciale separate: droguri, social şi mediu, cu unul singur denumit SGP+. Acesta va asigura stimulente speciale pentru ţările care au semnat principalele convenţii internaţionale privind drepturile sociale, protecţia mediului, guvernarea şi combaterea producţiei şi traficului de droguri.

6. Îmbunătăţirea regulilor de origine

Pentru aceasta se recurge la simplificarea lor, ajustarea criteriului de origine şi a cumulării originii, precum şi a procedurilor privind formalităţile şi controlul. Sistemul poate fi îmbunătăţit prin cumularea originii pe regiuni, promovând cooperarea regională între ţările beneficiare.

7. Reanalizarea acordurilor de retragere temporară a preferinţelor, a clauzelor de salvgardare şi anti-fraudă

       Comisia propune redefinirea retragerii temporare a SGP şi luarea în considerare a noii abordări de graduare, pentru creşterea credibilităţii şi flexibilităţii.

       Taxele vamale preferenţiale din SGP se aplică în oricare vamă a UE pentru produsele de import care fac dovada că provin din ţările beneficiare ale acestor acorduri. Pentru a face dovada că provin dintr-o anumită ţară, produsele trebuie să îndeplinească cerinţele conţinute în regulile de origine.

• Sistemul Generalizat de Preferinţe permite produselor industriale şi unor produse agricole exportate de ţările în curs de dezvoltare să intre pe piaţa comunitară cu o reducere de taxe vamale sau cu exceptarea de la plata acestora.

SGP este un sistem de preferinţe tarifare acordat unilateral de către UE unor produse originare din ţările în curs de dezvoltare.

• În cadrul acestui sistem produsele originare din ţările în curs de dezvoltare beneficiază de taxe vamale reduse sau zero, iar produsele originare din ţările cel mai puţin avansate au acces liber la exportul pe piaţa UE.

• UE oferă în cadrul SGP taxe vamale scăzute sau scutiri de taxe pentru 176 de ţări şi teritorii. Sistemul UE acordă beneficii speciale către ţările cele mai slab dezvoltate (50 de ţări) şi către ţările care aplică standarde de protecţie a muncii şi a mediului (produsele care primesc acest tratament pot diferi de la o ţară beneficiară la alta).

 

2. Schema comunitară SGP 2009 – 2011 (prelungire 2013)

       Schema comunitară SGP 2009-2011 este reglementată prin Regulamentul Consiliului EC nr.732/2008 de aplicare a schemei generalizate de preferinţe tarifare pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2011, publicat în Official Journal L 211, din 06.08.2008.

       Regulamentul privind aplicarea schemei generalizate de preferinţe tarifare stabileşte Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP) pentru perioada 1 ianuarie 2009– 31 decembrie 2011.

       Astfel, SGP se aplică pentru ţările şi teritoriile cuprinse în Anexa I la Regulament, iar schema produselor ce beneficiază de SGP se regăseşte în Anexa II la acelaşi Regulament.

       Actualul sistem SGP se desfăşoară pe durata a trei ani, iar acoperirea SGP şi eligibilitatea ţărilor nu mai sunt obiectul unor revizuiri anuale. Sistemul actual este compus din trei acorduri, faţă de cinci regimuri separate din sistemul anterior.

       Cele trei regimuri de preferinţe diferite în cadrul actualului SGP sunt:

(a)regimul standard sau general care oferă preferinţe autonome pentru toate cele 176 de ţări în curs de dezvoltare şi teritorii eligibile, pentru mai mult de 6300 linii tarifare;

(b) regimul special pentru încurajarea dezvoltării durabile şi bunei guvernări, SGP +, program care oferă reduceri tarifare suplimentare peste regimul general pentru un grupselectat de ţări în curs de dezvoltare, care sunt vulnerabile şi pun în aplicare standarde specifice privind drepturile internaţionale ale omului, standarde de muncă şi de mediu, destinate bunei guvernări;

(c) regimul EBA (Everything but Arms –Totul, exclusiv arme) care oferă acces liber pe piaţă şi fără limitări contingentare pentru cele 50 ţări mai puţin dezvoltate (LDC).

       SGP al UE acoperă aproximativ 7000 de produse. Produsele incluse în SGP se împart în două categorii: sensibile şi ne-sensibile. Produsele sensibile (cca.3700) sunt cele care prin importul în UE pot avea o influenţă asupra celor produse în UE prin concurenţa producţiei autohtone, pentru acestea impunându-se un anumit nivel tarifar de protecţie. Pentru ele nu se poate oferi decât o reducere a taxei vamale. În schimb, produsele ne-sensibile (cca.3300) nu afectează economia UE şi drept urmare beneficiază de scutire de taxe vamale.

 

2.1. Regimul general stabileşte regulile generale pentru SGP şi se aplică pentru 111 ţări beneficiare. Pentru produsele considerate ne-sensibile se aplică principiul suspendării complete a taxei vamale din Tariful Vamal Comunitar, excepţie făcând produsele agricole.

       Pentru produsele sensibile, taxa vamală se reduce cu 3,5 puncte procentuale. Această reducere se limitează la 20% pentru textile şi îmbrăcăminte. Taxele vamale specifice se reduc cu 30%. Pentru produsele definite ca produse sensibile cuprinse în Anexa II, dacă Tariful Vamal Comunitar cuprinde taxă ad valorem şi taxă specifică, aceasta din urmă nu se reduce.

       Produsele agricole fac subiectul unui mecanism de monitorizare special pentru a evita turbulenţele pe piaţa comunitară. Aceste produse continuă să constituie subiectul unor clauze de salvgardare aplicate în cadrul politicii agricole comune.

 

2.2. Regimul special (SGP+) pentru încurajarea dezvoltării durabile şi a bunei guvernări asigură pentru ţările vulnerabile suspendarea taxelor vamale ad valorem pentru produsele listate în Anexa II. Taxele specifice sunt de asemenea suspendate, cu excepţia cazurilor unde există şi o taxă ad valorem.

       Acest acord, denumit şi "SGP+", acordă beneficii pentru ţările vulnerabile (reprezentând sub 1% din importurile UE în regim SGP) care acceptă principiile convenţiilor internaţionale privind drepturile sociale, protecţia mediului şi buna guvernare, inclusiv cele privind lupta împotriva producţiei şi traficului de droguri.

       Ţările beneficiare ale acestui acord sunt cele considerate vulnerabile datorită lipsei diversificării şi a integrării insuficiente în sistemul de comerţ internaţional. Acordul se aplică ţărilor care nu sunt clasificate de către Banca Mondială ca ţări cu venituri mari pentru trei ani consecutiv. Aceste ţări (15) sunt cuprinse în Decizia Comisiei 938/2008 din 09.12.2008 privind lista ţărilor beneficiare de regimul special pentru încurajarea dezvoltării durabile şi a bunei guvernări, modificată ulterior prin Decizia Comisiei 454/2009 din 11.06.2009.

       Pentru a beneficia de acest acord, fiecare ţară are obligaţia de a ratifica şi implementa convenţiile internaţionale cuprinse în Anexa III la Regulament, grupate astfel:

- 16 convenţii privind drepturile omului şi dreptul la muncă (partea A din Anexa III). Ratificarea acestora este obligatorie de la început, cu excepţia cazului când o ţară se confruntă cu anumite incompatibilităţi constituţionale şi termenul se prelungeşte.

- 11 convenţii privind principiile guvernării şi protecţia mediului înconjurător (partea B din Anexa III). De la început este necesară ratificarea şi implementarea a cel puţin şapte convenţii de acest tip.

Comisia Europeană monitorizează îndeaproape aceste obligaţii pentru a se asigura că acestea sunt respectate.

 

2.3. Regimul special pentru ţările mai puţin dezvoltate

       Ţările mai puţin dezvoltate sunt cuprinse în Anexa I (momentan cuprinde 50 de ţări) din Regulamentul (EC) No. 732/20082008 de aplicare a schemei generalizate de preferinţe tarifare pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2011 .

       Pentru acestea, taxele vamale sunt suspendate în întregime pentru toate produsele, excepţie făcând armele şi muniţia. Pentru anumite produse, cum ar fi orezul, zahărul şi bananele, taxele vamale se reduc gradual, până la suspendarea lor totală. Concomitent, există anumite cote cantitative pentru care taxa vamală practicată este zero. Cotele sunt administrate de către Comisia Europeană, împreună cu comitetele responsabile.

       Lista ţărilor mai puţin dezvoltate este întocmită de Organizaţia Naţiunilor Unite, care poate decide şi eliminarea acestora din listă. În acest caz, Comisia va retrage ţării respective dreptul de a beneficia de acest acord. Aceasta se va face progresiv, pe parcursul unei perioade de tranziţie de cel puţin trei ani.

 

2.4. Retragerea provizorie

       U.E. poate decide retragerea temporară a preferinţelor pentru o ţară, ceea ce poate afecta unul sau toate produsele importate în sistem SGP din această ţară. Aceasta poate fi consecinţa unora din cauzele următoare:

- încălcarea serioasă şi sistematică a convenţiilor internaţionale cuprinse în partea A din Anexa III;

- utilizarea sistematică de practici comerciale incorecte;

- implicarea în comerţul cu droguri, respectiv spălare de bani;

- încălcarea sistematică a regulilor privind pescuitul;

- încălcarea prevederilor în domeniul regulilor de origine sau cooperării administrative;

- exportarea de bunuri obţinute prin muncă ilegală.

       SGP-ul va fi retras numai pentru anumite grupe de produse, pentru una sau mai multe ţări, atunci când acestea devin competitive pe piaţa comunitară. Principiul graduării se va baza pe următorul criteriu: se va aplica unei grupe de produse dintr-o ţară beneficiară ale cărei exporturi pe piaţa UE depăşesc 15% din totalul importurilor europene la grupa respectivă, în regim SGP, timp de 3 ani consecutiv.

       Dacă există suficiente dovezi de încălcare a regulilor, Comisia împreună cu Comitetul SGP vor deschide o investigaţie în urma căreia, Consiliul poate decide retragerea provizorie. În principiu, aceasta intră în vigoare la 6 luni după adoptare.

       Ţările beneficiare pot fi eliminate din schema de preferinţe (principiul graduării dacă Banca Mondială le include în categoria ţărilor cu venituri mari.

       Preferinţele tarifare pot fi eliminate de asemenea pentru toate produsele provenind din ţările ce beneficiază de Acordul general şi Acordul special pentru încurajarea dezvoltării durabile şi a bunei guvernări. Această decizie poate fi justificată dacă volumul importurilor în Comunitate a produselor respective din ţările beneficiare, atinge 15% din volumul total al importurilor comunitare pentru acel produs din ţările beneficiare de unul dintre acorduri.

 

2.5. Clauza de salvgardare

       Aceasta se aplică în situaţia când importul unui produs creează serioase dificultăţi sau o competiţie directă cu produse similare din producţia comunitară. Investigaţiile se deschid la solicitarea Comunităţii Europene sau a unui stat membru UE şi durează în principiu 6 luni. În privinţa procedurii de retragere, decizia Comisiei este luată în urma unei întâlniri informale pentru stabilirea faptelor şi schimbarea informaţiilor între părţile implicate.

 

3. Evolutii viitoare

       Regulamentul actual privind SGP expiră la data de 31 decembrie 2011, dar la data de 26 mai 2010, Comisia Europeană (COM) a adoptat o propunere de extindere a validităţii regulamentului actual până la 31 decembrie 2013, pentru a acorda o perioadă de timp suficientă de pregătire temeinică a revizuirii sistemului SGP, ţinând cont, printre altele şi de procedurile legislative mai lungi ca urmare a aplicării prevederilor Tratatului de la Lisabona.

La data de 31 mai 2011 a fost publicat în Official Journal nr.L145/28, Regulamentul EU nr.512/2011 al PE şi CONS din 11.05.2011 de modificare a Regulamentului CONS EC nr.732/2008 de aplicare a schemei generalizate de preferinţe tarifare pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2011, regulament denumit SGP roll-over, în vederea prelungirii regulamentului actual care a expirat la finele anului 2011, până la 31 decembrie 2013.

       Având în vedere evoluţiile economice globale şi momentul expirării actualului regulament SGP, COM are în vedere o propunere de nou regulament privind revizuirea schemei SGP, care să intre în vigoare nu mai târziu de 1 ianuarie 2014.

       În acest sens, COM a întocmit un proiect privind viitorul Regulament SGP. Această propunere revizuieşte, adaptează şi actualizează actualul regulament privind sistemul SGP, astfel încât să reflecte mai bine peisajul contemporan global economic şi comercial, care s-a schimbat în mod semnificativ faţă de sistemul iniţial.

       Propunerea de regulament se axează pe oferirea de preferinţe SGP către ţările care au cea mai mare nevoie, ţări în curs de dezvoltare şi ţări slab dezvoltate. Acest lucru va fi realizat prin consolidarea modalităţilor SGP referitoare la criteriile de eligibilitate şi a mecanismului de eliminare, care identifică importurile competitive şi suspendă preferinţelenejustificate.

       Astfel, noua schemă SGP a fost adoptată la data de 25.10.2012 prin Regulamentul (UE) nr. 978/2012 de aplicare a SGP şi de abrogare a regulamentului nr. 732/2008, publicat în Jurnalul Oficial al UE nr.L303 din 31.10.2012 şi se va aplica începând cu 1 ianuarie 2014, având în vedere timpul necesar operatorilor economici de a se adapta la noua schemă.

Informaţii suplimentare se pot obţine la adresa de internet: http://ec.europa.eu/trade/wider-agenda/development/generalised-system-of-preferences.

 

4. Informaţii utile pentru exportatorii din ţările beneficiare de SGP

Cum beneficiază un exportator dintr-o ţară terţă de sistemul SGP din partea Uniunii Europene:

Pasul 1- Stabilirea clasificării produsului şi a nivelului taxei vamale

Stabileşte codul produsului de 8 cifre conform Nomenclatorului Combinat al UE şi taxa vamală preferenţială pentru produs folosind baza de date TARIC a UE.

Pasul 2- Verifică faptul că produsul corespunde criteriilor de origine a UE

Pasul 3- Se asigură că modalitatea de transport a produselor către piaţa UE corespunde prevederilor din regulile de origine.

Pasul 4- Pregăteşte documentele de însoţire a mărfii. Completează certificatul de origine Forma A sau factura curentă. Aceste documente trebuie prezentate la intrarea în vama UE.

Pasul 5- Trimite produsul însoţit de documentele justificative către autorităţile vamale ale UE.

 

Exemplu de calcul al taxei vamale preferenţiale:

       Pentru a stabili taxa vamală percepută în cadrul Acordului general, se stabileşte mai întâi codul tarifar al produsului (conform Nomenclaturii Combinate), de exemplu 0703 90 00 (praz şi alte legume aliacee), produs considerat sensibil conform schemei SGP. Pentru acest produs, taxa vamală normală pentru terţi este de 10,4%. La aceasta, conform Acordului general se aplică o reducere de 3,5%, rezultând o taxă preferenţială de 6,9%. Aceasta este taxa aplicată pentru importul acestui produs în UE, conform acordului general.

 

Informaţii suplimentare se pot obţine de la Autoritatea Naţională a Vămilor din România, precum şi din Baza de date TARIC a UE la adresa:

http://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/taric_consultation.jsp?Lang=en&redirectionDate=20110711